Reabilitarea edificiilor istorice. Exemplul de la Vatra Dornei

Reabilitarea edificiilor istorice. Exemplul de la Vatra Dornei

Numărul 47, 12-18 dec. 2017  »  Eveniment

Alexandra Rizea

O scurtă informație de la Vatra Dornei (județul Suceava) ne oferă prilejul de a consemna un real eveniment care ar fi de dorit să reprezinte un exemplu demn de urmat la scară națională. Clădirea celui dintâi cazinou construit pe teritoriul României de azi va fi reabilitată cu fonduri europene în valoare de cinci milioane de euro. În acest scop, Consiliul Județean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Est au semnat un contract de finanțare. După reabilitare, emblematicul edificiu din celebra stațiune balneo-climaterică va deveni Muzeul Bucovinei.

Am considerat că această informație prezintă un interes național din foarte multe motive, începând cu cele de ordin istoric, continuând cu cele de ordin arhitectural și terminând cu sfera turistică. Cum se știe, nu numai la noi în țară, stațiunile de odihnă au devenit, încă din secolul al XIX-lea, centre de atracție prin calitatea și diversitatea serviciilor puse la dispoziția vizitatorilor. Mărturie stau, între altele, cazinourile de la Băile Herculane, Călimănești, Sovata, Govora, Slănic Moldova și, nu în ultimul rând, de la Constanța. În majoritatea cazurilor, clădirile destinate cazinourilor au fost bijuterii arhitectonice, adevărate monumente istorice. O parte dintre ele s-au bucurat de atenție, s-au reabilitat și reintrodus în circuitul cultural-turistic. Altele, asemenea cazinoului de la Vatra Dornei, au așteptat și așteaptă să li se dea strălucirea de odinioară.

Dincolo de utilitatea de necontestat sub aspectul veniturilor deloc neglijabile pe care le aduceau întreprinzătorilor, autorităților locale, entităților din turism etc., odată cu asigurarea unui număr semnificativ de locuri de muncă, edificiile la care ne referim au avut locul și rolul lor de-a lungul unei istorii biseculare, inclusiv ca spații publice, gazde ale unor reuniuni cu o largă rezonanță, mai ales în procesul de făurire a României Mari. Bunăoară, la cazinoul din Vatra Dornei s-au ținut mai multe adunări pregătitoare ale actului de la 15/28 noiembrie 1918 prin care s-a proclamat „unirea necondiționată și pentru vecie” a Bucovinei cu Patria-Mamă.

Firește, decizia comună a Consiliului Județean Suceava și Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților (căreia, în urmă cu 13 ani, i s-a retrocedat clădirea cazinoului) de a înființa, în acest spațiu, Muzeul Bucovinei, oferă și un exemplu demn de urmat în ceea ce privește valorificarea patrimoniului nostru cultural național prin instituții menite să promoveze respectul față de trecut, față de înaintași și operele lor, față de tot ceea ce ne definește ca națiune, ca oameni. Transformarea unor edificii de o mare valoare istorico-arhitecturală în astfel de instituții publice reprezintă, incontestabil, un pas înainte și în afirmarea respectului față de sine al unei întregi națiuni, așa cum o atestă experiența multor țări, în special a celor care și-au câștigat un renume european și mondial prin modul în care au știut și știu să-și păstreze identitatea, inclusiv prin protejarea și utilizarea în scop public a unui veritabil tezaur național.

Este o temă tot mai dezbătută în mass-media românească, mai ales la televiziuni (cu imagini dintre cele mai convingătoare), semn că tindem să revenim la normalitate și în acest domeniu atât de important pentru prezentul și viitorul României. Semnalul transmis, astfel, de la Vatra Dornei vine la timp, în condițiile în care în mai multe stațiuni balneo-climaterice autoritățile locale și județene sunt mult mai sensibile la mesajele îndreptate spre repunerea în valoare a patrimoniului lor istorico-arhitectural, sub efigia Centenarului Marii Uniri din 1918.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!