rescEU: un nou sistem european pentru gestionarea dezastrelor naturale

rescEU: un nou sistem european pentru gestionarea dezastrelor naturale

Numărul 45-46, 28 nov. - 11 dec. 2017  »  Lumea în care trăim

Comisia Europeană (CE) a dat publicității noile sale planuri de consolidare a capacității Europei de a face față dezastrelor naturale. Inițiativa intervine pe fundalul întețirii și al caracterului tot mai complex al dezastrelor naturale care au lovit grav în ultimii ani multe țări europene. Un element-cheie al propunerii îl reprezintă crearea rescEU, o rezervă la nivel european de capacități de protecție civilă, incluzând avioane destinate stingerii incendiilor forestiere, pompe speciale de apă, echipe de căutare și salvare în zonele urbane, spitale de campanie și echipe medicale de intervenție în situații de urgență. Aceste capacități vor veni în completarea capacităților naționale și vor fi gestionate de CE cu scopul de a acorda asistență țărilor lovite de dezastre cum ar fi inundațiile, incendiile forestiere, cutremurele și epidemiile.

Propunerea Comisiei se axează pe două direcții de acțiune complementare, care vizează, pe de o parte, consolidarea răspunsului colectiv la nivel european și, pe de altă parte, îmbunătățirea capacităților de prevenire și pregătire.

Consolidarea capacităților europene de răspuns: rescEU

● Se va crea o rezervă a UE de răspuns în materie de protecție civilă, constând din resurse și echipamente destinate intervențiilor de protecție civilă, care va acorda asistență statelor membre în caz de dezastru, atunci când capacitățile naționale sunt suprasolicitate. rescEU va cuprinde resurse și echipamente precum avioane de stingere a incendiilor și echipamente de pompare a apei, care vor completa capacitățile naționale. Toate costurile și capacitățile rescEU vor fi acoperite integral din fondurile UE, Comisia urmând să asigure controlul operațional al acestor resurse și echipamente și să decidă cu privire la mobilizarea lor în teren.

● În paralel, Comisia va sprijini statele membre în eforturile lor de a-și consolida capacitățile naționale, finanțând costurile de adaptare a resurselor lor existente, precum și costurile de reparație, de transport și pe cele operaționale, dintre care doar cele de transport sunt acoperite în prezent. Resursele și echipamentele ar urma să facă parte din resursele comune de intervenție în caz de urgență din cadrul Rezervei europene de protecție civilă și vor putea fi mobilizate în caz de dezastru.

Îmbunătățirea prevenirii dezastrelor și a pregătirii pentru intervenție în caz de dezastre

● Propunerea prevede că statele membre vor trebui să își comunice strategiile naționale de prevenire și pregătire, astfel încât eventualele deficiențe să poată fi identificate și remediate în mod colectiv.

● Propunerea consolidează cooperarea și coerența cu alte politici ale UE care vizează prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre. Printre acestea se numără, de exemplu, Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, fondurile structurale și de investiții europene, Fondul de solidaritate, legislația în domeniul mediului (de exemplu, planurile de gestionare a inundațiilor și soluțiile bazate pe ecosistem), cercetarea și inovarea și politicile care abordează amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății etc.

Nu în ultimul rând, propunerea va simplifica procedurile administrative, astfel încât să se reducă timpul necesar pentru furnizarea asistenței vitale.

*

Mecanismul de protecție civilă al UE se bazează, în forma sa actuală, pe un sistem voluntar, prin care UE coordonează contribuțiile voluntare ale statelor participante în sprijinul unei țări care a solicitat asistență. Ofertele de asistență sunt coordonate de Centrul european de coordonare a răspunsului la situații de urgență, cu sediul la Bruxelles. În ultimii ani, condițiile meteorologice extreme și alte fenomene au solicitat la maximum capacitatea statelor membre de a se ajuta reciproc, mai ales în situațiile în care mai multe state membre se confruntă simultan cu același tip de dezastru. În cazurile în care nu sunt disponibile resurse sau resursele care pot fi mobilizate sunt limitate, UE nu dispune de o capacitate de rezervă pentru a acorda asistență statelor membre care nu mai pot face față.

Pe lângă pierderile de vieți omenești, dezastrele naturale au și un impact economic considerabil. Din 1980 până în prezent, statele membre ale UE s-au confruntat cu pagube de peste 360 de miliarde de euro ca urmare a unor evenimente meteorologice și climatice extreme.

De la lansarea sa în 2001, mecanismul de protecție civilă al UE a monitorizat peste 400 de dezastre și a primit aproximativ 250 de cereri de asistență. Acest mecanism poate fi activat pentru a oferi răspuns în caz de dezastre provocate de om sau de dezastre naturale, dar acordă sprijin și pentru pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre și pentru prevenirea dezastrelor.

Mecanismul de protecție civilă al UE include toate statele membre ale UE, precum și alte câteva state participante din afara UE, respectiv Islanda, Norvegia, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Turcia. rescEU ar urma să poată fi activat pentru a acorda asistență și acestor state participante ca semn al solidarității europene.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!