În toate meseriile găsim și regăsim exemple concludente privind raportul dintre gândire și acţiune, temă care a preocupat și preocupă cei mai de seamă cugetători ai lumii. Emblematică, în acest sens, este remarca lui Leonardo da Vinci: „Cine gândește puţin se înșală mult”. Sub semnul aceleiași idei, peste secole, Henri-Louis Bergson (1859-1941) afirma: „Trebuie să acţionezi ca un om care gândește și să gândești ca un om de acţiune”. La rândul său, Friedrich Nietzsche (1844-1900) chema la promovarea unui anumit comportament dezirabil: „Dacă vrei odihnă – crede, dacă vrei adevărul – caută și suferă”. În context este de reţinut și avertismentul lui Gustave Le Bon (1841-1931): „A vrea să înţelegi prea repede este a te condamna să nu înţelegi niciodată”. Cât despre critici nejustificate și chiar detractori, Hector Berlioz (1803-1869) oferea un sfat demn de toată atenţia: „Trebuie să strângi pietrele ce ţi se aruncă; sunt începutul unui piedestal”.