Romfilatelia: O nouă emisiune de mărci poștale – „Domnitori români în pictură”
Numărul 39, 15-21 oct. 2019 » Roza vânturilor
Romfilatelia a introdus în circulaţie zilele trecute emisiunea de mărci poştale intitulată „Domnitori români în pictură”, ilustrând pe timbre portrete pe pânză ale domnitorilor români.
Primul timbru al noii emisiuni, cu valoarea nominală de 1,50 lei, redă portretul lui Constantin Brâncoveanu, executat de un pictor anonim la începutul secolului XX, pictură care se află în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, inspirat după un portret aflat la Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai (1696). Constantin Brâncoveanu a fost domnul Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, având una dintre cele mai lungi domnii din istoria Principatelor Române.
Portretul lui Grigore al II-lea Ghica realizat de Theodor Aman (1869) face parte tot din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României, fiind ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei. Grigore al II-lea Ghica a fost domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti în epoca fanariotă. A fost nepotul lui Grigore I Ghica, fiind adus pe tronul Moldovei de Nicolae Mavrocordat, după destituirea lui Mihai Racoviţă.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei este reprodus portretul lui Mihai Viteazul, aflat în colecţia Muzeului de Artă din Braşov, realizat de Mişu Popp (1881), un valoros, respectat şi iubit fiu al Braşovului. Mihai Viteazul a fost domnul Ţării Româneşti între 1593-1600. Pentru o perioadă, a fost conducător de facto al celor trei mari ţări medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deţinut dregătoriile de bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi Ban al Craiovei.
Timbrul cu valoarea nominală de 19 lei redă grafic portretul lui Ştefan cel Mare, tabloul realizat de pictorul Constantin Lecca (1830), aparţinând Muzeului Naţional de Artă din Iaşi din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova”. După canonizarea lui Ştefan cel Mare de către Biserica Ortodoxă Română, a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii este ilustrat tabloul intitulat Mihai Viteazul la Călugăreni, pictat de Nicolae Grigorescu (1857), aflat în prezent la Muzeul Naţional de Artă al României. Bătălia de la Călugăreni a fost parte a conflictului otomano-muntean şi a campaniei otomane ce avea ca scop înlocuirea lui Mihai Viteazul şi transformarea Ţării Româneşti şi Moldovei în provincii otomane.
Emisiunea de mărci poştale „Domnitori români în pictură” este completată de un set de două plicuri prima zi, cu aceeaşi imagine, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 timbre şi minicoala de 4 timbre cu manşetă ilustrată.
ArtSafari: cinci expoziţii de excepţie cu opere ale marilor artişti plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenuşăreasă” la podiumul premianţilor
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat şi de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viaţă atestat şi de o staţie de metrou
Corul Madrigal. Concerte ale valorilor muzicale la superlativ