Cel puțin două foarte recente documente sunt de natură a aduce un consistent plus de substanță analizelor referitoare la evoluția economiei românești și la perspectivele ei pe termen scurt. Am în vedere revizuirea pe o scară superioară a estimărilor Fondului Monetar Internațional privind creșterea economică în România pe anul în curs și minuta referitoare la dezbaterea din 5 aprilie a.c. în Consiliul de administrație al BNR a unor teme esențiale de politică monetară, tot în contextul evoluțiilor de ansamblu ale economiei noastre naționale.

Cititorii publicației noastre au fost informați despre conținutul celor două documente. Firește, fiecare coleg care parcurge ambele texte își poate forma o părere proprie deoarece are la dispoziție suficiente elemente necesare pentru desfășurarea unor analize pertinente. Ceea ce s-ar impune, totuși, a sublinia este un fapt de necontestat, și anume că, pe fondul unor controverse destul de acute pe temele respective, atât FMI, cât și BNR oferă argumente de primă însemnătate care reprezintă un fel de polemici indirecte, mai cu seamă în cazul scepticilor. Le spun doar așa pentru a evita alte polemici, unele chiar contraproductive.

Este limpede că, în cazul FMI, a intervenit o schimbare semnificativă de optică. Nu ne desparte prea mult timp de la declarațiile Misiunii FMI la București prin care s-au exprimat nu numai rezerve, ci și îngrijorări în legătură cu posibilitatea neîndeplinirii obiectivelor pe acest an și pe 2018 ale programului guvernamental. Ce a intervenit, însă, într-un interval de timp relativ limitat? S-au publicat datele statistice oficiale referitoare la rezultatele economico-sociale pe primele două luni din 2017, astfel încât apare destul de limpede că tendința dominantă este pozitivă, că vom avea – și în acest an – una dintre cele mai consistente creșteri economice la nivelul Uniunii Europene. Nu este puțin lucru ca FMI să-și schimbe părerea, să considere că sporul de PIB va fi de 4,2%, nu de 3,8%, cum prognozase anterior. Sunt foarte rare cazurile când FMI adoptă astfel de revizuiri în sens pozitiv.

Multe explicații privind noile evaluări ale organizației financiare internaționale găsim în minuta referitoare la dezbaterile din Consiliul de administrație al BNR din 5 aprilie. Acum avem posibilitatea să cunoaștem, în detaliu, argumentele care au fost aduse în dezbateri exact în sensul noilor abordări ale FMI.

Desigur, pentru profesioniștii contabili, care operează cu prețurile, o importanță specială prezintă estimările referitoare la rata inflației, la revenirea acesteia pe un teritoriu pozitiv. Nu este, însă, vorba despre creșteri importante care să influențeze decisiv rezultatele economico-financiare ale clienților. De asemenea, prezintă un interes aparte dinamica din acest an a creditelor acordate sectorului privat, ceea ce asigură o susținere financiară mai puternică a activității clienților experților contabili și contabililor autorizați.

În ceea ce privește evoluția de ansamblu a economiei noastre naționale, sunt de reținut câteva evaluări a căror importanță este imposibil de subestimat. Prima dintre ele demontează o legendă (să-i spun doar așa) referitoare la „motoarele” creșterii economice. Se relevă că, în ultimul trimestru al anului 2016, exportul net a deținut rolul principal în creșterea ritmului activității economice, iar cererea internă, rolul secund. Dacă această orientare va fi continuată, este limpede că vor spori considerabil șansele de creștere a PIB în 2017 și în perioada imediat următoare. Rezultatele din industrie, mai cu seamă ale ramurilor care produc pentru export, sunt o confirmare solidă a speranțelor întreprinzătorilor autohtoni în ceea ce ei numesc, pe bună dreptate, a fi o creștere economică sănătoasă. Pe aceeași linie se înscriu numeroase alte rezultate analizate de Consiliul de administrație al BNR. Nu le mai reiau, deoarece fiecare cititor are posibilitatea să le cunoască „direct de la sursă”.

Se impune, însă, a reține, cu atenție mărită, semnalele referitoare la riscurile interne și externe. Ele nu sunt puține și nici neimportante. Bunăoară, faptul că la acest început de an dinamica sporirii veniturilor salariale a depășit-o pe cea a sporului de productivitate reprezintă, incontestabil, un factor negativ de prim ordin. De aici, necesitatea de a se pune în mișcare mecanismele, cunoscute, de asemenea, foarte bine de profesioniștii contabili, mecanisme de frânare a tendinței amintite, în vederea inversării ritmurilor respective pentru că numai astfel va putea fi diminuată influența factorilor de risc amintiți, de la entitățile economico-sociale până la procese și fenomene la nivelul întregii economii. Cu alte cuvinte, avem la ce medita, dar important este că pentru propriile evaluări ni s-au oferit date și analize care ne ajută efectiv să contribuim direct la extinderea și aprofundarea a ceea ce a fost și este pozitiv în economia românească a prezentului și să diminuăm cât mai mult cu putință riscurile cu care se confruntă.