Semestrul european 2017. Raport de țară pentru România: Potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea economică

Semestrul european 2017. Raport de țară pentru România: Potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea economică

Numărul 7, 28 feb. - 6 mar. 2017  »  Document

Reforme vaste au fost lansate în 2016, însă potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea economică. Gradul de sărăcie este în scădere, dar inegalitatea veniturilor continuă să rămână ridicată. Măsurile necesare pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate sunt puse în practică, însă sistemul în sine este afectat de ineficiență, acces limitat și corupție. Furnizarea inegală a unei educații de calitate reduce potențialul capitalului uman. Cheltuielile cu investițiile publice sunt ridicate, dar eficiența redusă a infrastructurii pune restricții creșterii. Reforma administrației publice s-a accelerat în 2016, ea nefiind încă finalizată însă. Acestea sunt, pe scurt, concluziile analizei de țară pentru România, publicată săptămâna trecută de Comisia Europeană, în cadrul pachetului de documente referitoare la Semestrul european 2017. În raport se estimează că România va înregistra, în acest an, un deficit bugetar de 3,6% din PIB, iar în 2018 va atinge 3,9% din PIB, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe și a majorării cheltuielilor publice. În document se anticipează, de asemenea, că deficitul structural va urca, de la sub 1% din PIB în 2015 la circa 4% în 2017. De asemenea, ponderea datoriei publice în PIB va crește, dar va fi totuși sub limita de 60% din PIB acceptată în Uniunea Europeană. În raport se mai arată că deficitul de cont curent s-a amplificat în 2016 și va continua să o facă, alimentat de creșterea importurilor, pe fondul cererii interne ridicate. Consumul privat a continuat să crească anul trecut, susținut de majorările de salarii și reducerea taxelor indirecte. În timp ce investițiile private au fost susține de nivelul scăzut al dobânzilor și de încrederea investitorilor, investițiile publice au scăzut în 2016, din cauza accesării scăzute a fondurilor europene.

„În cursul ultimelor douăsprezece luni, multe țări din UE au continuat să facă progrese în ceea ce privește soluționarea principalelor lor dificultăți economice – deși eforturile lor sunt încă insuficiente. Ținând cont de climatul de nesiguranță în care ne aflăm, un lucru este clar: pentru a depăși aceste dificultăți, guvernele actuale și succesorii lor trebuie să ia măsuri ferme”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vămi.

„Pe ansamblul Uniunii Europene, statele membre înregistrează progrese în punerea în aplicare a orientărilor de politică primite anul trecut, referitoare la așa-numitul «triunghiu virtuos»: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și aplicarea de politici bugetare responsabile. Analizele de țară arată că în majoritatea statelor membre redresarea economică a contribuit la scăderea ratelor șomajului, deși acestea sunt încă peste nivelurile înregistrate în perioada dinaintea crizei. Bilanțul aprofundat din anumite rapoarte indică faptul că deficitele importante de cont curent au fost corectate și că stocul mare de datorie privată, publică și externă a început să scadă ca pondere din produsul intern brut. Cu toate acestea, încă mai rămân câteva riscuri: excedentele importante de cont curent nu sunt decât parțial ajustate, în timp ce stocul mare de credite neperformante afectează sectorul financiar în anumite state membre”, se arată într-un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Pe lângă cele 27 de analize de țară (publicate pentru toate statele membre în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică), Comisia a publicat și trei rapoarte: unul privind punerea în aplicare a pactului bugetar, un altul în care este analizată datoria publică a Italiei și un al treilea privind un caz de prezentare eronată a statisticilor de către Austria, alături de o propunere adresată Consiliului pentru o amendă.

Următoarele etape ale Semestrului european. Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor de țară prezentate de CE și a rezultatelor bilanțurilor aprofundate. CE va organiza, apoi, reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Vicepreședinții Comisiei și comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate. Aceste discuții urmăresc o mai mare implicare a statelor membre, înainte de publicarea rapoartelor de țară, și ar trebui să continue în perspectiva elaborării programelor lor naționale de reformă și a programelor de stabilitate sau de convergență.

CE va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, în cursul primăverii.

Context. Publicarea timpurie a rapoartelor de țară se înscrie în eforturile Comisiei Juncker de raționalizare și consolidare a Semestrului european. Au fost introduse modificări pentru a permite un dialog veritabil asupra priorităților europene, inclusiv provocările cu care se confruntă zona euro, la începutul semestrului european, precum și pentru a consacra mai mult timp dialogului cu statele membre și părțile interesate la toate nivelurile. Comisia acordă, de asemenea, mai multă atenție aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și de afaceri sociale în cadrul Semestrului european.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.