Sesiunea V: Raportarea integrată

Sesiunea V: Raportarea integrată

Numărul 33, 15-21 noiembrie 2016  »  Lucrările Congresului al XXI-lea al Profesiei Contabile din România

Încheiem în acest număr prezentarea în sinteză a lucrărilor celui de-al XXI-lea Congres al Profesiei Contabile din România, care s-au desfășurat – după cum se știe – în zilele de 23 și 24 septembrie a.c., la București. Trecerea în revistă a opiniilor exprimate atât în ședința plenară, cât și în cele cinci sesiuni a prilejuit evidențierea modalităților prin care experiențele naționale și internaționale pot fi mai bine fructificate în perioada următoare. Reamintim că desfășurarea integrală a lucrărilor Congresului poate fi urmărită de toți cei interesați la adresele youtu.be/Vyvq44uKc0Q și youtu.be/e7_LG3VbzPg.

Sesiunea V: Raportarea integrată

Moderatoarea sesiunii, Ecaterina Necșulescu, fost președinte al CECCAR, a relevat că în sistemele tradiționale se elaborau rapoarte separate privind responsabilitatea socială corporativă și de mediu. A apărut însă, ca efect al progresului economico-social, necesitatea utilizării unui tip de raportare capabilă să includă informații legate de recunoașterea socială prin angajamentul față de societate și față de mediu. Răspunzând unei asemenea necesități, Consiliul Internațional pentru Raportare Integrată (IIRC) a elaborat și implementat Cadrul general de raportare integrată, finalizat în decembrie 2013, acceptat la nivel global, ceea ce a constituit un impuls inovator în exercitarea profesiei contabile.

Prima intervenție a aparținut Cosminei Frîncu, director CSR, BRD – Groupe Société Générale, care s-a referit la pregătirea profesioniștilor contabili în vederea elaborării raportărilor integrate bazate pe cei trei piloni: capacitatea entităților economico-sociale de a se dezvolta sustenabil, impactul activității lor asupra mediului, exercitarea funcțiilor de responsabilitate socială. Vorbitoarea a apreciat că s-au înregistrat progrese în pregătirea specialiștilor pentru cei trei piloni, respectiv trei domenii de activitate esențiale, considerând însă că mai sunt multe de făcut pentru a se răspunde standardelor rezultate din documentele Comisiei Europene. Chiar dacă este vorba despre elemente comune, specificitatea activității companiilor impune soluții diferențiate, întrucât, în caz contrar, se vor obține rezultate slabe sau chiar companiile se vor confrunta cu mari dificultăți. O preocupare centrală o constituie identificarea surselor de poluare și adoptarea de măsuri pentru diminuarea efectelor lor. A exemplificat, în acest sens, cu măsurile adoptate pentru reducerea consumului de hârtie prin apelul tot mai frecvent la tehnologiile digitale. Aceste tehnologii contribuie esențial și la scurtarea timpului de elaborare a raportărilor integrate.

La rândul său, lect. univ. dr. Florin Dobre, directorul general executiv al CECCAR, a abordat atât aspecte teoretice, cât și practice, care decurg din conceptul complex de raportare integrată. O mare atenție a acordat căilor și mijloacelor de diminuare a asimetriilor care au apărut în procesul elaborării unor asemenea rapoarte. Printre aceste asimetrii a menționat dorința legitimă de a se obține un profit cât mai mare și necesitatea de a se aloca resurse semnificative pentru protecția mediului. În același timp există asimetrii între interesele acționarilor (asociaților) și cele ale clienților. Vorbitorul a mai menționat asimetriile legate de cantitatea și calitatea informațiilor în funcție de persoanele sau structurile manageriale cărora le sunt adresate. Ideea principală constă în aceea că, prin raportarea integrată, se urmărește ca profesioniștii contabili să aibă o contribuție cât mai mare la crearea valorii adăugate obținute de companii. Acesta este cadrul general în care se cere desfășurată formarea profesională în vederea îndeplinirii exigențelor unei raportări integrate cu adevărat eficiente. Identificarea corectă a scopului permite și alegerea celor mai potrivite căi și mijloace atât în ceea ce privește formarea profesională, cât și obținerea unor rezultate economico-financiare tot mai bune.

În intervenția sa, Mădălina Gîrbină (Academia de Studii Economice din București) s-a referit pe larg la corelația dintre raportarea financiară și cea non-financiară, atrăgând atenția asupra proceselor care au loc prin mutarea centrului de greutate al activității profesioniștilor contabili de la conformitate la comunicare, procese care impun și o schimbare semnificativă a mentalităților. Ceea ce este extrem de important în raportarea integrată vizează și corelația dintre obiectivele pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung. Viziunea de perspectivă, strategică, este decisivă pentru adoptarea de soluții care să asigure și eficiența politicilor investiționale. În același timp, mutarea centrului de greutate implică luarea în considerare a intereselor, a punctelor de vedere ale tuturor părților interesate. Aceasta este o schimbare cu adevărat revoluționară, fiind vorba despre orientarea generală a activității spre viitor. Sub aspect practic, se impune a se asigura și o dimensiune optimă a rapoartelor integrate. Eliminarea informațiilor nerelevante, redundante și selectarea celor care prezintă realmente interes asigură și un nivel calitativ al raportării integrate.

Viziunea prospectivă a constituit și „miezul” expunerii Raymondei Hagiu, directorul executiv al Filialei CECCAR Sibiu. Pornind tot de la cei trei piloni ai raportării integrate, vorbitoarea a subliniat importanța conceptului de „sănătate a business-ului”. Corectitudinea în materie de raportare permite identificarea punctelor forte și a punctelor slabe ale fiecărei companii, astfel încât resursele – în primul rând, cele umane – să fie alocate pentru diminuarea factorilor de risc și valorizarea celor care permit o dezvoltare sustenabilă, o reală protecție a mediului și manifestarea responsabilității sociale, nu ca un exercițiu de imagine, ci ca un scop intrinsec al activității fiecărei firme. Colaborarea cu toți partenerii firmei permite stabilirea corectă a oportunităților care determină dezvoltarea, eficientizarea afacerilor. Pe baza acestor considerații au fost relevate și câteva legături dintre raportarea integrată și guvernanța corporativă. Mai ales elementele de ordin social sunt de natură a fructifica informațiile incluse în raportarea integrată, toate acestea depinzând în cea mai mare măsură de activitatea profesioniștilor contabili a căror pregătire se cere orientată tocmai în direcțiile caracteristice societății bazate pe cunoaștere, cerințelor erei digitale.

Lucrările Congresului al XXI-lea al Profesiei Contabile din România
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.