Sezonul estival, la vremea bilanțului

Sezonul estival, la vremea bilanțului

Numărul 25, 20-26 septembrie 2016  »  Eveniment

Alexandra Rizea

Cu toate că nu există o dată fixă pentru încheierea sezonului estival (multe depind de condițiile meteorologice, de cât de mult se prelungește vara, inclusiv sub influența schimbărilor de climă), la mijlocul lunii septembrie, tour-operatorii și hotelierii fac un prim bilanț estimativ. Pentru 2016, cifrele avansate de specialiști depun mărturie că recent încheiatul, oficial, sezon estival a fost, după unii, „cel mai bun din ultimul deceniu”, iar după alții, „cel mai bun din ultimii șase ani”. Și într-o variantă, și în cealaltă, superlativul este prezent, astfel încât putem să vorbim despre o veritabilă „unitate de vederi” a celor menționați. Se avansează un spor de 15% al numărului de turiști și de 25% al încasărilor din stațiunile litoralului față de anul precedent.

Nu vom intra în detaliile referitoare la modalitățile de evidență și de calcul privind respectivele sporuri. Mai interesant ni se pare să se identifice factorii care au determinat bilanțul la care ne referim. Îi vom cita pe specialiștii din domeniu, urmând să prezentăm opiniile turiștilor cu un alt prilej.

Nu s-a stabilit o ierarhizare a factorilor, însă tour-operatorii și hotelierii menționează că s-au îmbunătățit relațiile dintre ei, astfel încât nu numai informarea turiștilor potențiali a căpătat mai multă consistență, ci și serviciile oferite au cunoscut un anumit progres, inclusiv prin diversificare. Apoi se evocă majorarea bugetelor de promovare. Nu în ultimul rând, se subliniază faptul că „vremea a ținut cu amatorii de mare și soare”. În această vară s-au înregistrat în zona litoralului precipitații nesemnificative, iar temperaturile au favorizat mult și turismul de la final de săptămână.

Cum se poate constata, ne referim aici, cu precădere, la turiștii autohtoni. Chiar dacă ne rezumăm la ei, nu vedem de ce se pune un accent „discret” pe importantul factor reprezentat de îngrijorările turiștilor români care optau frecvent, de pildă, pentru Turcia, îngrijorări provocate de evenimentele bine cunoscute. Remarca este valabilă și pentru alte destinații, inclusiv țări occidentale vizate de acte de terorism.

Totul este să se manifeste nu numai realism, ci și mai multă autoexigență în analizele prilejuite de bilanțul sezonului estival. Ce ar fi, de pildă, să se examineze cauzele care i-au determinat pe cei mai mulți turiști germani să nu mai aleagă pentru vacanțe litoralul românesc?  Dacă ar fi de dat un răspuns practic la această întrebare, ar exista mai multă grijă pentru îmbunătățirea substanțială a calității serviciilor și pentru dimensionarea optimă a tarifelor și prețurilor. Ar mai fi necesar să se ia în seamă curățenia din stațiuni, prezența câinilor vagabonzi și alte „detalii” de același tip.

O altă temă de reflecție privește facilitarea „accesului” în stațiuni. Abia pentru anul viitor se preconizează introducerea mai multor curse aeriene interne pentru litoral. Cât privește cursele externe, situația se prezintă în felul următor: în vreme ce pe aeroportul din Varna, de exemplu, se înregistrează circa 60 de curse pe zi în sezonul estival, pe aeroportul din Kogălniceanu astfel de curse s-au numărat pe degete în vara acestui an.

Sigur, notațiile de față nu țin locul unei analize în adevăratul înțeles al cuvântului. Se impune a se ține seama de toți factorii care pot și trebuie să ducă la o valorificare de durată, strategică a potențialului litoralului românesc, astfel încât „cele bune să se adune, iar cele rele să se spele”.




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.