Studiu: 37% din totalul acţionarilor din România sunt femei

Studiu: 37% din totalul acționarilor din România sunt femei

Numărul 9, 10-16 martie 2020  »  Analize și sinteze

Peste 500.000 de femei sunt implicate în prezent în afaceri, în calitate de acţionari în companii active pe piaţa din România, această cifră reprezentând 37% din totalul acţionarilor din ţara noastră, potrivit celui mai recent studiu KeysFin, „Antreprenoriatul feminin, un deceniu de provocări. Era 4.0”, informează Agerpres. „Femeile din România ocupă 31,2% dintre poziţiile de management locale, puţin sub media zonei euro, dar peste media globală, România clasându-se înaintea unor state mult mai avansate din punct de vedere economic, precum Germania, Cehia, Danemarca sau Olanda. Totodată, deşi mai sunt paşi de făcut pentru ca majoritatea femeilor din România să aibă şanse egale, în ultimii 10 ani progresul în mediul de business a fost unul susţinut, peste media UE şi chiar a zonei euro. Există toate premisele pentru ca următorii 10 ani să aducă noi progrese ale leadership-lui feminin pe plan local şi, odată cu acestea, să existe şi o creştere a cifrei de afaceri însumate a companiilor controlate de femei”, a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin.

Potrivit analizei, luând în considerare firmele cu o cifră de afaceri strict pozitivă, aproximativ 135.000 de companii locale (25% din total) sunt controlate majoritar de femei (peste 50% din capital). Cifra de afaceri a acestor companii a fost de 88 miliarde lei (19 miliarde euro) în 2018 şi constituie aproximativ 6% din total.

Numărul acţionarilor de sex feminin a crescut în perioada 2014 - 2018 în special în Capitală, de la 100.000, în 2014, până la 115.000, în 2018, în judeţul Ilfov, de la 14.000 până la 22.000 şi în Cluj, de la 20.000 până la 27.000. Cu toate acestea, majoritatea business-urilor în care activează româncele în calitate de acţionar majoritar (peste 50%) au, în medie, cinci salariaţi şi o cifră de afaceri de până la 550.000 lei, făcând parte din categoria microîntreprinderilor.

Categoria de vârstă cea mai reprezentată în mediul de business este 30-50 ani, astfel că peste 60% dintre acţionarii femei din România au vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani, 10% au peste 60 de ani şi numai 0,2% încep să dezvolte afaceri încă de la 18-20 de ani.

Chiar dacă salariul minim este mult sub media europeană (locul 19 din 21 de state europene care au acest indicator), ajungând la 466 de euro în primul semestru din 2020, România a înregistrat în 2018 cel mai mic decalaj salarial pe criterii de gen, la nivelul Uniunii Europene: 3%. Mai mult, ţara a depăşit, din acest punct de vedere, chiar liderul la nivel de trai (măsurat după salariul minim), Luxemburg, care are un decalaj salarial de 4,6%. La polul opus, state mult mai dezvoltate precum Cehia, Germania şi Estonia au diferenţe semnificative între salariile bărbaţilor şi cele ale femeilor, cuprinse între 20%-22,7%.

Româncele au cele mai mari venituri în administraţia publică, unde media lunară este de 7.506 lei, IT&C, domeniu în care câştigă în medie 7.469 lei lunar, şi intermedieri financiare, categorie care le aduce angajatelor 6.706 lei pe lună. De cealaltă parte, femeile din România care lucrează în hoteluri şi restaurante au cele mai mici venituri, cu un salariu mediu lunar de 2.502 lei, în 2018, potrivit studiului KeysFin.

Există şi domenii în care femeile din România sunt mai bine plătite ca bărbaţii, iar pe primele locuri se află serviciile administrative şi de suport, unde româncele câştigă cu 21% mai mult, ajungând, în medie, la 3.850 de lei lunar, şi construcţiile (însă în cazul acestui sector, numărul angajatelor este extrem de mic, fiind de 6,5 ori mai puţine decât bărbaţii, respectiv 50.000 la nivelul întregii ţări).

La polul opus, cele mai mari decalaje salariale înregistrate în 2018 se regăsesc în industria prelucrătoare şi în intermedieri financiare, sectoare în care bărbaţii câştigă în medie cu 19%, respectiv 29% mai mult decât femeile.

„O atenţie sporită merită acordată sectorului IT&C, unde, în perioada 2008-2018, decalajul între veniturile bărbaţilor şi cele ale femeilor a crescut de la 5,5% în 2008 la 16%, în 2018. De altfel, în acest domeniu în 2018 existau cu o treime mai mulţi angajaţi bărbaţi decât femei. La polul opus, în educaţie a fost înregistrată cea mai mare reducere a decalajului din ultimii 10 ani, cu aproape 10 puncte procentuale, de la 16,3% la 7%”, precizează sursa citată.

La nivelul numărului de angajate (în mediile public şi privat), în ultimii 10 ani a fost înregistrată o creştere cu 3,2%, ajungând la 2,4 milioane în 2018, în vreme ce numărul angajaţilor bărbaţi s-a redus cu 1,9%, la 2,7 milioane în 2018. Cele mai multe angajate din România lucrează în industria prelucrătoare unde activează 570.000 de femei (24% din total), în comerţ 441.000 (18,4%) şi în sănătate&asistenţă socială 305.000 (12,7% din total).

Ţara noastră se numără printre economiile europene cu cele mai mici rate ale şomajului (3,9% în 2019) după Cehia, Germania, Polonia, Olanda şi Malta. La nivel european, în zona euro, rata şomajului a fost de 7,4% în anul 2019, iar la nivelul Uniunii Europene s-a raportat 6,2%. Din perspectiva genului, rata şomajului la bărbaţi a întrecut-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a femeilor (4,2% versus 3,4%).

Studiul KeysFin a fost prezentat în cadrul galei „Women in Economy 2020”, organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.