Cuvinte cheie » greseli de exprimare

Estimări și așteptări

Estimări și așteptări

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Într-o dezbatere televizată, unul dintre participanți a afirmat că „sporirea veniturilor bugetare se bazează pe estimările de creștere economică și pe prognozele de creștere a produsului intern brut”. Niciunul dintre ceilalți participanți n-a simțit nevoia să comenteze fraza citată. Or, în afară de câteva aspecte legate de „stil” (repetarea unor cuvinte, în condițiile în care există sinonime) atrage atenția alăturarea printr-un „și” a conceptului de „creștere economică” de a celui de „produs intern brut”.

Nr. 11, 28 martie - 3 aprilie 2017


Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Când, într-o analiză consacrată antreprenoriatului, găsești formulări de genul „urmează ca ulterior”, „talentul sau cunoștințele de business vor fi valorizate în viitor pentru succesul în afaceri”, „consensul unanim al tuturor asupra căilor de urmat”, ai întreaga îndreptățire să reproșezi autorului fie și numai neatenția în conceperea și scrierea respectivului text.

Nr. 10, 21-27 martie 2017


Adaosul care diminuează și scăderea care adaugă

Adaosul care diminuează și scăderea care adaugă

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Există un principiu al lui Gauss formulat în cea mai succintă manieră posibilă: „Maximum de idei în minimum de cuvinte”. Reamintim celebra remarcă în continuarea constatărilor referitoare la cuvintele perechi „maxim-maximum” și „minim-minimum”. Astfel, ne este dat să auzim mai tot timpul formulări care conțin cuvinte inutile și altele care devin neinteligibile prin excesul de concizie. Și acum, câteva exemple în temă.

Nr. 8, 7-13 martie 2017


Maxim – maximum, minim – minimum

Maxim – maximum, minim – minimum

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Cu toate că în numeroase cronici dedicate respectului față de limba română s-au semnalat erori repetate în folosirea unor adverbe și adjective, asistăm – în continuare – la „recidive” mai mult decât supărătoare. Exemple concludente în acest sens sunt cuvintele din titlul însemnărilor de față.

Nr. 7, 28 feb. - 6 mar. 2017


Din nou despre „date și informații”

Din nou despre „date și informații”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Cu toate că din diferite zone ale spațiului public, inclusiv din mediul academico-universitar, vin permanent semnale în legătură cu derapaje mai mici sau mai mari de la regulile scrierii și vorbirii corecte, sub aspect practic, efectele sunt modeste. Astfel, continuă să circule, mai ales în emisiuni de televiziune și radio, formule de genul celei înscrise în titlul notațiilor de față.

Nr. 5, 14-20 februarie 2017


Cum pornim și, mai ales, cum ne oprim?

Cum pornim și, mai ales, cum ne oprim?

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Ca orice demers omenesc, vorbitul și scrisul se definesc sub aspect calitativ (forță de comunicare, de pildă) prin modul în care ideile capătă veșmânt semantic. Nu este vorba aici doar despre concepte, principii și reguli – pe care profesioniștii contabili le slujesc cu o exemplară consecvență –, ci, mai ales, despre aspecte de ordin practic.

Nr. 3, 31 ian. - 6 feb. 2017


Cum se citește ceea ce se scrie? Și viceversa

Cum se citește ceea ce se scrie? Și viceversa

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

De câte ori nu ne-a fost dat să auzim formule de genul „a fost trecut pe ștatul de plată” sau „am verificat ștatele de plată”? Or, este limpede că avem de-a face cu o greșeală. Este corect să se spună „statul de plată”. Aici ne confruntăm cu influențe din alte limbi (de pildă, germana), în condițiile în care vorbirea curentă tinde să-l transforme pe „s” în „ș”. În acest sens, exemplele sunt numeroase.

Nr. 2, 24-30 ianuarie 2017


„Previziuni pentru viitor”

„Previziuni pentru viitor”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Întrucât ne aflăm la început de an, am considerat că este bine să folosesc drept titlu o remarcă a unui participant la obișnuitele talk-show-uri televizionistice. Atrag, astfel, atenția asupra modului înșelător în care pleonasmele mai marchează scrisul și vorbirea unor concetățeni. Cărui segment de timp i s-ar putea atribui conceptul de „previziune”?

Nr. 1, 17-23 ianuarie 2017


Puterea obişnuinţei

Puterea obișnuinței

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Examinarea unor formule folosite frecvent, mai ales în corespondența oficială (de serviciu), ne arată că anumite greșeli de exprimare se perpetuează în virtutea a ceea ce numim „puterea obișnuinței”. De exemplu, în loc de a se zice „ca urmare a faptului…”, mult mai des se recurge la „urmare a faptului…”. Sintagma nu este rezultanta nevoii firești de a te exprima cât mai concis, ci a nerespectării spiritului limbii române.

Nr. 30, 25-31 octombrie 2016



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.