Cuvinte cheie » limba romana

Management și lingvistică

Management și lingvistică

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Prezentarea și comentarea, în mass-media, a unor proiecte de acte normative au generat o „inflație” de formule care – într-un fel sau altul – vizează managementul și managerii. Astfel, ne-a fost dat să citim și să auzim sintagme de felul „manager bazat pe cunoștințe”, „manager profesionist”, „manager privat”, „manageriatul și gestionarea afacerilor”, „conducătorul echipei și managerul acesteia”, „titularii posturilor manageriale și specialiștii întreprinderii”, „capacitatea managerilor de a conduce, de a decide, de a prevedea, de a anticipa”.

Nr. 12, 4-10 aprilie 2017


Estimări și așteptări

Estimări și așteptări

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Într-o dezbatere televizată, unul dintre participanți a afirmat că „sporirea veniturilor bugetare se bazează pe estimările de creștere economică și pe prognozele de creștere a produsului intern brut”. Niciunul dintre ceilalți participanți n-a simțit nevoia să comenteze fraza citată. Or, în afară de câteva aspecte legate de „stil” (repetarea unor cuvinte, în condițiile în care există sinonime) atrage atenția alăturarea printr-un „și” a conceptului de „creștere economică” de a celui de „produs intern brut”.

Nr. 11, 28 martie - 3 aprilie 2017


Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Când, într-o analiză consacrată antreprenoriatului, găsești formulări de genul „urmează ca ulterior”, „talentul sau cunoștințele de business vor fi valorizate în viitor pentru succesul în afaceri”, „consensul unanim al tuturor asupra căilor de urmat”, ai întreaga îndreptățire să reproșezi autorului fie și numai neatenția în conceperea și scrierea respectivului text.

Nr. 10, 21-27 martie 2017


Între „exclusiv” și „inclusiv”

Între „exclusiv” și „inclusiv”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Deseori recurgem la precizări de tipul „numai”, „doar”, „exclusiv” pentru a sublinia că, dincolo de o anumită situație, de un anumit fapt, nu mai există variante, alternative. La fel, o utilizare largă au formule de genul „precum”, „între altele”, „de pildă”, „de exemplu”, „bunăoară”, menite să nuanțeze exprimările noastre verbale și/sau scrise.

Nr. 9, 14-20 martie 2017


Adaosul care diminuează și scăderea care adaugă

Adaosul care diminuează și scăderea care adaugă

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Există un principiu al lui Gauss formulat în cea mai succintă manieră posibilă: „Maximum de idei în minimum de cuvinte”. Reamintim celebra remarcă în continuarea constatărilor referitoare la cuvintele perechi „maxim-maximum” și „minim-minimum”. Astfel, ne este dat să auzim mai tot timpul formulări care conțin cuvinte inutile și altele care devin neinteligibile prin excesul de concizie. Și acum, câteva exemple în temă.

Nr. 8, 7-13 martie 2017


Maxim – maximum, minim – minimum

Maxim – maximum, minim – minimum

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Cu toate că în numeroase cronici dedicate respectului față de limba română s-au semnalat erori repetate în folosirea unor adverbe și adjective, asistăm – în continuare – la „recidive” mai mult decât supărătoare. Exemple concludente în acest sens sunt cuvintele din titlul însemnărilor de față.

Nr. 7, 28 feb. - 6 mar. 2017


Pleonasmul, la el „acasă”

Pleonasmul, la el „acasă”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Odată cu precizarea că exemplele supuse atenției cititorilor au fost „oferite” de presa scrisă și audiovizuală din 17 februarie a.c., se cuvine a sublinia că proliferează în special derapajele asupra cărora toți cei care slujesc limba română au insistat și insistă de multă vreme.

Nr. 6, 21-27 februarie 2017


Din nou despre „date și informații”

Din nou despre „date și informații”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Cu toate că din diferite zone ale spațiului public, inclusiv din mediul academico-universitar, vin permanent semnale în legătură cu derapaje mai mici sau mai mari de la regulile scrierii și vorbirii corecte, sub aspect practic, efectele sunt modeste. Astfel, continuă să circule, mai ales în emisiuni de televiziune și radio, formule de genul celei înscrise în titlul notațiilor de față.

Nr. 5, 14-20 februarie 2017


Motive, motivare, motivație

Motive, motivare, motivație

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Începând cu raporturile de cauzalitate în exercitarea oricărei profesii („motivarea” ca stimulent principal în drumul spre performanțe) și terminând cu „expunerea de motive” (text obligatoriu în procesul de adoptare a legilor), cuvintele înscrise în titlul însemnărilor de față sunt folosite frecvent în scris și în comunicarea prin „viu grai”, ceea ce explică – în bună măsură – și frecvența unor erori de exprimare.

Nr. 4, 7-13 februarie 2017


Cum pornim și, mai ales, cum ne oprim?

Cum pornim și, mai ales, cum ne oprim?

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Ca orice demers omenesc, vorbitul și scrisul se definesc sub aspect calitativ (forță de comunicare, de pildă) prin modul în care ideile capătă veșmânt semantic. Nu este vorba aici doar despre concepte, principii și reguli – pe care profesioniștii contabili le slujesc cu o exemplară consecvență –, ci, mai ales, despre aspecte de ordin practic.

Nr. 3, 31 ian. - 6 feb. 2017


Cum se citește ceea ce se scrie? Și viceversa

Cum se citește ceea ce se scrie? Și viceversa

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

De câte ori nu ne-a fost dat să auzim formule de genul „a fost trecut pe ștatul de plată” sau „am verificat ștatele de plată”? Or, este limpede că avem de-a face cu o greșeală. Este corect să se spună „statul de plată”. Aici ne confruntăm cu influențe din alte limbi (de pildă, germana), în condițiile în care vorbirea curentă tinde să-l transforme pe „s” în „ș”. În acest sens, exemplele sunt numeroase.

Nr. 2, 24-30 ianuarie 2017


„Previziuni pentru viitor”

„Previziuni pentru viitor”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Întrucât ne aflăm la început de an, am considerat că este bine să folosesc drept titlu o remarcă a unui participant la obișnuitele talk-show-uri televizionistice. Atrag, astfel, atenția asupra modului înșelător în care pleonasmele mai marchează scrisul și vorbirea unor concetățeni. Cărui segment de timp i s-ar putea atribui conceptul de „previziune”?

Nr. 1, 17-23 ianuarie 2017


Pur și simplu

Pur și simplu

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Atât în scris, cât și în exprimarea verbală ne este dat să întâlnim deseori formule de genul celei din titlul însemnărilor de față, dar și altele foarte apropiate, precum „în cea mai pură manieră”, „în cel mai pur stil”, „într-o viziune de cea mai pură extracție ideatică”. Astfel, în centrul formulărilor evocate se află adjectivul „pur”, iar principala eroare vizează utilizarea superlativului.

Nr. 37, 13-19 decembrie 2016


De la posibilitate la realitate

De la posibilitate la realitate

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

O frază dintr-o emisiune de televiziune merită, credem (vom vedea imediat de ce am subliniat cuvântul), să prefațeze rubrica de față: „Mai devreme decât s-a crezut, s-a dovedit că poate fi posibil ca…”. Aici avem de-a face cu o dublă eroare. Atunci când „crezi” că se va întâmpla ceva, evident, iei în calcul – în cel mai înalt grad – „posibilitatea” ca acel ceva să se împlinească. Totodată, verbul „poate” indică (înseamnă) exact ceea ce este „posibil”.

Nr. 35-36, 29 nov. - 12 dec. 2016


Fond și formă

Fond și formă

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

De câte ori nu ați auzit și/sau citit fraze de genul: „Analistul (sau orice altă persoană) a prognozat viitoarea evoluție a economiei”? În acest caz, pleonasmul este, poate, mai greu de depistat, dar, dacă ne gândim ce înseamnă o „prognoză”, ne dăm seama lesne că este vorba despre „viitor” (că doar nu „prognozăm”... trecutul!).

Nr. 34, 22-28 noiembrie 2016


Cu subiect și predicat

Cu subiect și predicat

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Printre clișeele cu o frecvență deosebită se află formula „dacă este să exprimăm ideea cu subiect și predicat, atunci...” sau „X a declarat, cu subiect și predicat, că...”. Mă rog, aceasta este „soarta” clișeelor, să se recurgă la ele, mai ales din comoditate, întrucât sunt mai la îndemână celui care dorește să se exprime în scris sau verbal. Dar, dacă tot facem apel la cele două noțiuni, deosebit de util ar fi să evităm dezacordurile între... subiect și predicat.

Nr. 33, 15-21 noiembrie 2016


Politețea și DOOM-ul

Politețea și DOOM-ul

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Obiceiul de a recurge la formule prescurtate este, de regulă, benefic pentru împlinirea unui deziderat absolut justificat: economisirea de timp, ceea ce înseamnă și reducerea rațională de efort. Mai ales în textele scrise, formule de genul „dvs.” ori varianta mai lungă „d-voastră” (iar ca expresie a respectului, scrierea cu majusculă a primei litere „D”), precum și rugămintea din diverse invitații de a se confirma prezența la anumite manifestări, bunăoară, RSVP, nu indică nicio abatere de ordin gramatical, lingvistic, în general.

Nr. 32, 8-14 noiembrie 2016


„Spot publicitar”

„Spot publicitar”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Într-o perioadă în care tema plagiatului este la ordinea zilei, folosirea ghilimelelor devine nu numai obligatorie atunci când se recurge la citate, ci și strict necesară pentru delimitarea de erorile de exprimare, unele cu o asemenea frecvență, încât până și oamenii instruiți comit păcatul de a le repeta din pricina automatismelor verbale greu de evitat.

Nr. 31, 1-7 noiembrie 2016


Puterea obişnuinţei

Puterea obișnuinței

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Examinarea unor formule folosite frecvent, mai ales în corespondența oficială (de serviciu), ne arată că anumite greșeli de exprimare se perpetuează în virtutea a ceea ce numim „puterea obișnuinței”. De exemplu, în loc de a se zice „ca urmare a faptului…”, mult mai des se recurge la „urmare a faptului…”. Sintagma nu este rezultanta nevoii firești de a te exprima cât mai concis, ci a nerespectării spiritului limbii române.

Nr. 30, 25-31 octombrie 2016


Nevoia de comparaţii

Nevoia de comparații

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Aproape nimic pe lumea aceasta nu se judecă (în sens de evaluare) fără apelul la comparații. În acest fel, ajungem și la superlative. Nu discutăm aici cât de îndreptățit este să caracterizăm un om, o activitate, un obiect, o întâmplare etc. etc., ci ne referim la modul în care sunt construite anumite fraze. Astfel, ne-a fost dat să auzim într-o emisiune TV că „manifestarea a constituit un lucru foarte rarisim”.

Nr. 29, 18-24 octombrie 2016



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.