Cuvinte cheie » pleonasm

Management și lingvistică

Management și lingvistică

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Prezentarea și comentarea, în mass-media, a unor proiecte de acte normative au generat o „inflație” de formule care – într-un fel sau altul – vizează managementul și managerii. Astfel, ne-a fost dat să citim și să auzim sintagme de felul „manager bazat pe cunoștințe”, „manager profesionist”, „manager privat”, „manageriatul și gestionarea afacerilor”, „conducătorul echipei și managerul acesteia”, „titularii posturilor manageriale și specialiștii întreprinderii”, „capacitatea managerilor de a conduce, de a decide, de a prevedea, de a anticipa”.

Nr. 12, 4-10 aprilie 2017


Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Când, într-o analiză consacrată antreprenoriatului, găsești formulări de genul „urmează ca ulterior”, „talentul sau cunoștințele de business vor fi valorizate în viitor pentru succesul în afaceri”, „consensul unanim al tuturor asupra căilor de urmat”, ai întreaga îndreptățire să reproșezi autorului fie și numai neatenția în conceperea și scrierea respectivului text.

Nr. 10, 21-27 martie 2017


Pleonasmul, la el „acasă”

Pleonasmul, la el „acasă”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Odată cu precizarea că exemplele supuse atenției cititorilor au fost „oferite” de presa scrisă și audiovizuală din 17 februarie a.c., se cuvine a sublinia că proliferează în special derapajele asupra cărora toți cei care slujesc limba română au insistat și insistă de multă vreme.

Nr. 6, 21-27 februarie 2017


„Previziuni pentru viitor”

„Previziuni pentru viitor”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Întrucât ne aflăm la început de an, am considerat că este bine să folosesc drept titlu o remarcă a unui participant la obișnuitele talk-show-uri televizionistice. Atrag, astfel, atenția asupra modului înșelător în care pleonasmele mai marchează scrisul și vorbirea unor concetățeni. Cărui segment de timp i s-ar putea atribui conceptul de „previziune”?

Nr. 1, 17-23 ianuarie 2017


Fond și formă

Fond și formă

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

De câte ori nu ați auzit și/sau citit fraze de genul: „Analistul (sau orice altă persoană) a prognozat viitoarea evoluție a economiei”? În acest caz, pleonasmul este, poate, mai greu de depistat, dar, dacă ne gândim ce înseamnă o „prognoză”, ne dăm seama lesne că este vorba despre „viitor” (că doar nu „prognozăm”... trecutul!).

Nr. 34, 22-28 noiembrie 2016


„Spot publicitar”

„Spot publicitar”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Într-o perioadă în care tema plagiatului este la ordinea zilei, folosirea ghilimelelor devine nu numai obligatorie atunci când se recurge la citate, ci și strict necesară pentru delimitarea de erorile de exprimare, unele cu o asemenea frecvență, încât până și oamenii instruiți comit păcatul de a le repeta din pricina automatismelor verbale greu de evitat.

Nr. 31, 1-7 noiembrie 2016


Nevoia de comparaţii

Nevoia de comparații

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Aproape nimic pe lumea aceasta nu se judecă (în sens de evaluare) fără apelul la comparații. În acest fel, ajungem și la superlative. Nu discutăm aici cât de îndreptățit este să caracterizăm un om, o activitate, un obiect, o întâmplare etc. etc., ci ne referim la modul în care sunt construite anumite fraze. Astfel, ne-a fost dat să auzim într-o emisiune TV că „manifestarea a constituit un lucru foarte rarisim”.

Nr. 29, 18-24 octombrie 2016


Cum se vinde mai bine marfa

Cum se vinde mai bine marfa

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Limbajul cotidian, inclusiv cel profesional, reflectă în bună măsură ceea ce se vede și se spune în spațiul publicității. Repetarea unor formule din diverse reclame se imprimă, cum se afirmă, cu dreptate, pe scoarța cerebrală și se transformă în formule tip, nu de puține ori greșite din punct de vedere lingvistic și logic. Din păcate, ne stau la dispoziție prea multe exemple în acest sens.

Nr. 24, 13-19 septembrie 2016


„Clișeele” noastre, cele de toate zilele

„Clișeele” noastre, cele de toate zilele

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

„Oamenii legii au...”. De câte ori n-ați auzit, stimați cititori, această formulă rostită, mai ales, la televizor? De regulă, prin sintagma cu pricina sunt desemnați polițiștii. Dar, oare, judecătorii, procurorii, lucrătorii de la ANAF și multe alte categorii de profesioniști nu sunt, la rândul lor, „oameni ai legii”? În definitiv, este de dorit ca mai toți cetățenii, indiferent de meseriile lor, să devină „oameni ai legii”, adică apărători – fie și numai prin propriul lor comportament – ai legilor, prin respectarea lor riguroasă și manifestarea intransigenței față de cei care le încalcă.

Nr. 22-23, 30 aug. - 12 sep. 2016


Ineficiența în ipostază lingvistică

Ineficiența în ipostază lingvistică

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Am mai avut prilejul să ne referim la noțiunea de „eficiență” folosită inadecvat. Cele mai multe erori pe această temă vizează confuzia dintre „efect” și... „eficiență”. Apare necesar să repetăm definiția corectă, deoarece, din păcate, nu se prea înțelege despre ce este vorba. „Eficiența” indică un raport, cel dintre „efort” și „efect”. Prin urmare, atunci când avem în vedere doar „efectul”, nu este cazul să apelăm la noțiunea de „eficiență”. Cum bine o știu mai ales experții contabili, poate fi obținut același rezultat („efect”) cu „eforturi” extrem de diferite.

Nr. 20-21, 16-29 august 2016


Spațiul și timpul

Spațiul și timpul

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Tot mai frecvent, în ultimul timp (și ca urmare a evenimentelor recente), auzim formula „România și Europa”, uneori adaptată la decizii ale autorităților de la Bruxelles, „România și Uniunea Europeană”. Nu este greu de sesizat că introducerea conjuncției „și” determină o separare netă între cei doi termeni spațiali, țara noastră și continentul în care se află. Or, aici avem de-a face cu un raport clar între parte și întreg.

Nr. 18-19, 2-15 august 2016


Vocabularul

Vocabularul

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Ne confruntăm, zi de zi, în cele mai diverse împrejurări, cu dificultăți de comunicare provocate fie de folosirea unui număr foarte restrâns de cuvinte, fie de apelul excesiv la prețiozități în materie de exprimare. Din acest motiv, contează enorm dimensiunile și expresivitatea vocabularului la care recurgem. Remarca este valabilă, în primul rând, pentru mijloacele de comunicare în masă. Faptul va deveni, credem, mai elocvent dacă apelăm la formule auzite în ultimul timp, în special, la televiziuni.

Nr. 14-15, 5-18 iulie 2016


Corectură și corecție

Corectură și corecție

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Într-un anumit sens, această rubrică este menită să determine corectarea a ceea ce este scris sau spus eronat în modul nostru de a comunica. Ne-a fost și ne este dat, însă, ca tocmai cuvântul destinat să evite erori de exprimare să fie folosit într-un context lexical greșit. Astfel, în presa audiovizuală din ultimele zile ni s-au oferit numeroase – să le zicem – contra-exemple. Bunăoară, s-a afirmat: „S-a adus o corecție mixului de politici monetaro-fiscale”. Mai potrivit ar fi fost să se zică „s-a corectat mixul…”, întrucât corecție înseamnă cu totul altceva, și anume „pedeapsă corporală”.

Nr. 13, 21 iunie - 4 iulie 2016


Între probabilitate și posibilitate

Între probabilitate și posibilitate

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Atât în texte elaborate, cât și în vorbirea curentă se utilizează extrem de des cuvântul „poate”. Astfel, într-o analiză a unui cotidian cu profil economic am întâlnit formula potrivit căreia „situația potențial-posibilă mai poate să fie transformată într-o stare de fapt cu un mare grad de probabilitate”. Aici avem de-a face cu mai multe pleonasme.

Nr. 12, 14-20 iunie 2016


Arta oratoriei

Arta oratoriei

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Recent, la o manifestare publică, gazda a anunțat: „Urmează o scurtă alocuțiune a autorului…”. Nu contează nici numele gazdei și nici al autorului, deoarece scopul rubricii de față este acela de a evita greșelile de exprimare și nu incriminarea celor care le comit. Așadar, sintagma „scurtă alocuțiune” reprezintă un pleonasm 100% din moment ce însuși termenul „alocuțiune” indică o cuvântare, un discurs care se caracterizează prin concizie.

Nr. 11, 7-13 iunie 2016


Publicitatea

Publicitatea

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Reclamele ne însoțesc peste tot, iar cele mai multe ne ajută să adoptăm soluții mai bune în legătură cu aproape tot ceea ce ne influențează viața, de la sănătate și educație până la hrană și distracții. Cum bine se știe, există reglementări în materie de reclamă, iar structurile de protecție a consumatorilor veghează (sau au datoria să vegheze) la respectarea acestora.

Nr. 9, 24-30 mai 2016


Evaluare

Evaluare

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Ce nu se „evaluează” în zilele noastre? Aproape totul, de la pregătirea elevilor până la modul în care demnitarii (parlamentari, miniștri, prefecți, primari etc.) își îndeplinesc mandatul. Din pricina ariei largi de persoane și activități supuse evaluării, cuvântul cu pricina are o circulație deosebită în primul rând în mijloacele de comunicare în masă.

Nr. 7, 10-16 mai 2016


„Împreună”

„Împreună”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Un cuvânt folosit foarte des în aceste zile este „împreună”, un adverb care sintetizează multe sentimente nobile, printre care solidaritatea, conștiința apartenenței la o națiune, la o țară, la o profesie. Dincolo, însă, de sentimente, se conturează situații în care acest „împreună” se rostește ori se scrie într-un context, cel puțin, discutabil.

Nr. 5-6, 26 aprilie - 9 mai 2016


Raportul dintre „parte” și „întreg”

Raportul dintre „parte” și „întreg”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Una dintre cele mai frecvente erori de exprimare – în scris și în viu grai – este nerespectarea raportului dintre parte și întreg. O confirmă, între multe altele, o foarte rapidă trecere în revistă a presei cotidiene din 8 aprilie a.c. Astfel, ne-a fost dat să citim, tot între multe altele, următoarele exemple de același tip.

Nr. 3, 12-18 aprilie 2016


„Expunere de motive”

„Expunere de motive”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Introducerea acestei rubrici în deschiderea numărului de față al revistei noastre a fost impusă de necesitatea de a asigura procesului de comunicare acele calități fără de care este dificil și, uneori, chiar imposibil să ne înțelegem unii cu alții. Or, agresiunile la care este supusă, zi de zi, limba română, mai ales în spațiul audiovizual și în cel virtual, ne obligă să acționăm pentru a „curăța” comunicarea interumană nu numai de reziduuri, ci și de erori care deformează grav sensul cuvintelor, sintagmelor, propozițiilor și frazelor.

Nr. 2, 5-11 aprilie 2016



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.