Târgul GAUDEAMUS: „O carte bună este o faptă bună”

Târgul GAUDEAMUS: „O carte bună este o faptă bună”

Numărul 45, 26 nov. - 2 dec. 2019  »  Eveniment

Alexandra Rizea

Titlul reprezintă un cunoscut citat din scrierile lui I. L. Caragiale, deoarece sintetizează mesajul recentului târg internațional de carte GAUDEAMUS, ediția a XXVI-a. În spațiul generos de la Romexpo s-au oferit vizitatorilor peste 10.000 de titluri care au acoperit o gamă largă de preocupări, de la literatura pentru copii până la cele mai elevate studii consacrate noii revoluții științifico-tehnice. Într-un anumit sens, ediția din acest an a târgului a avut un caracter bilanțier din perspectiva întregii perioade postdecembriste. Libertatea cuvântului (re)cucerită în urmă cu trei decenii s-a reflectat deosebit de pregnant prin numărul și tematica volumelor expuse într-o manieră modernă pe standurile editurilor, dovedindu-se că există loc pentru cele mai diverse opinii, genuri de expresie estică și etică, pentru creațiile de valoare, pentru actele dominante în materie editorială, respectiv cele care cultivă bunul gust și buna-cuviință.

Nu ne propunem o cronică a ceea ce s-a expus la târg, ci doar câteva reflecții pe tema destinului cărții în țara noastră. La prima vedere, o piață în valoare de peste 100 de milioane de euro, în medie, pe an, se înfățișează la parametrii economico-financiari satisfăcători. Dacă, însă, ne raportăm la numărul de locuitori, constatăm că, în medie, fiecare român cheltuiește pentru procurarea de cărți doar 3 euro pe an. Din păcate, la acest indicator ne situăm pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

În prezent, când se discută atât de aprins și despre „coșul de consum”, dincolo de confruntările de opinii se desprinde un consens în privința ponderii extrem de reduse a cheltuielilor pentru „consumul cultural”, în subsidiar a celor pentru procurarea de cărți. Se afirmă că în era digitală viitorul aparține cărții electronice. Dar, nici în această privință, premisele oferite de datele statistice nu sunt prea încurajatoare. Numai 1% din vânzările efectuate în ultimul an au reprezentat cărțile electronice. Nici comerțul de profil prin intermediul internetului nu reprezintă mai mult de 20% din totalul vânzărilor de carte.

Potrivit statisticilor oficiale, în ultimii trei ani a crescut puterea de cumpărare a populației cu 25%. Practic, însă, în același interval, businessul cu cartea nu a progresat semnificativ, rămânând la nivelul din 2016.

Tot datele statistice ne ajută să cunoaștem dimensiunile activităților editoriale în raport cu interesul public față de carte. Există circa 1.000 de edituri, aproximativ 60% dintre acestea funcționând în București. Au mai rămas în întreaga țară numai 250 de librării, dintre care peste jumătate tot în București. În aceste circumstanțe, nu este dificil de evaluat corelația dintre posibilitatea desfășurării unor afaceri profitabile și contextul socio-cultural dat. Nu este vorba despre un proces ireversibil de diminuare a interesului public față de carte. Acest fapt a fost confirmat nu numai de stările de lucruri din țările dezvoltate, ci și din cele aflate în zona noastră geografică. Statisticile Eurostat indică un cert reviriment în UE al comerțului cu cartea ca expresie a nevoii de cunoaștere mai aprofundată, mai aplicată a omului zilelor noastre de a se orienta inclusiv în alegerea și exercitarea în continuare a celor mai diferite profesii, precum și a nevoii generale de împlinire a propriei personalități în plan instructivo-educativ. Competențele, abilitățile sunt, în foarte mare măsură, determinate de dimensiunile și profunzimea lecturii, de tot ceea ce oferă cartea în înțelesul cel mai larg al acestei sintagme. Sigur, a devenit o banalitate repetarea proverbului potrivit căruia „ai carte, ai parte”, însă miezul de înțelepciune pe care îl conține nu și-a pierdut nimic din consistență.

Într-unul din numerele precedente ale publicației noastre, am informat despre recenta Conferință Națională a Managerilor Culturali. Una dintre temele dezbătute cu acel prilej a vizat „destinul cărții în România”. S-au desfășurat analize la obiect și s-au formulat propuneri pentru îmbunătățirea situației. Cei mai mulți participanți au pus accentul pe triada formare – educație – cultură, iar luarea în considerare ca un întreg a tuturor acestor laturi în conceperea și aplicarea politicilor publice reprezintă „rețeta” câștigătoare. A reconfirmat-o și ediția din acest an a Târgului GAUDEAMUS.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.