Temperatura economiei: nici hipo, nici hipertermie

Temperatura economiei: nici hipo, nici hipertermie

Numărul 10, 19-25 martie 2019  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

În momentul de față, există suficiente temeiuri pentru evaluarea mai aprofundată a tematicii sintetizate prin sintagmele stadiul actual și perspectivele economiei românești. Ne referim la o serie de comunicate din ultima vreme ale Institutului Național de Statistică (INS) referitoare atât la dinamica produsului intern brut în ansamblu, cât și a principalelor ramuri generatoare de valoare adăugată. Știm că pentru determinarea PIB se efectuează calcule succesive în fiuncție de volumul și de calitatea informațiilor disponibile la un moment dat. Acum suntem, cu toții, în posesia datelor provizorii, o fază superioară estimărilor-semnal din lunile precedente, și, deci, prezintă un interes deosebit reconfirmarea faptului că, în anul precedent, PIB a sporit cu 4,1%. Este un ritm mai lent nu numai față de anul 2017, când a sporit cu 7%, ci și față de 2016, când creșterea a fost de 4,8%. Ce concluzie, fie ea și numai preliminară, se poate trage de aici?

Înainte de a formula un răspuns cel puțin credibil se cere reamintit că, în evaluările de acest tip, se impune a ține seama, în cel mai înalt grad, de ceea ce reprezintă PIB-ul potențial, adică productivitatea tuturor factorilor de producție, precum resursele naturale, capitalul, munca, tehnologiile. Este vorba, în esență, de utilizarea, la nivel normal, a acestor factori. Numai că, în raport de metodele de determinare a PIB-ului potențial, rezultă diferențe foarte mari și, atunci, ce este de făcut? S-a încercat și se mai încearcă armonizarea respectivelor metode, dar, până se va ajunge la consens, se utilizează – ca, de exemplu, în cazul țării noastre – metodologia Eurostat, însușită, în ceea ce are ea fundamental, de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Unii specialiști recurg la o analogie, comparând „temperatura” economiei cu cea a corpului uman. Nu este cazul să simplificăm lucrurile, însă nu este posibil, în acest spațiu publicistic, să intrăm în amănunte de ordin metodologic. Să reținem, așadar, că s-a calculat pentru 2018 un PIB potențial de 3,4%, superior celui din 2017, și pentru 2019 de 3,6% față de 2018. Avem de-a face cu estimări, cu aproximări, cu procente care nu sunt – cum, de asemenea, se afirmă – „bătute în cuie”, însă ele au un caracter orientativ de primă importanță, indicând sensul, semnificațiile cunoscutului proverb potrivit căruia „trebuie să te întinzi cât te ține plapuma”.

Acestea fiind spuse, constatăm că sporul de 4,1% este aproape de PIB-ul potențial, ceea ce înseamnă că s-a îndepărtat pericolul supraîncălzirii economiei românești, adică – în termeni medicali – avem de-a face cu o temperatură aproape normală a „corpului” economic al țării.

Ceea ce urmează a se consemna vizează detalierea sporului produsului intern brut pe cele două mari categorii, resurse și utilizări.

Potrivit comunicatului INS, la creșterea PIB, în anul 2018 față de 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuții pozitive mai importante având următoarele: industria (+1%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%; agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (9,9%); informațiile și comunicațiile (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,0%; activitătile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%.

Construcțiile au avut o influență negativă la evoluția PIB (minus 0,3%) ca urmare a reducerii volumului de activitate cu 5,6%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 5,2% contribuind cu 3,3% la creșterea produsului intern brut.

În schimb, o influență negativă au avut-o: formarea brută de capital fix, cu o contribuție de minus 0,7%, ca urmare a reducerii cu 3,2% a volumului procesului investițional; exportul net (minus 1,8%), ca efect al creșterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 8,6%.

Fiecare element din comunicatul INS are o anumită relevanță, astfel încât tabloul de ansamblu prezintă, deopotrivă, lumini și umbre, care fac parte organică dintr-o evaluare globală. Economia românească a crescut în 2018 pe o bază preponderent pozitivă, sănătoasă, la o temperatură normală (ca să recurgem, din nou, la analogia amintită), însă nu există niciun motiv pentru subaprecierea vulnerabilităților, a dezechilibrelor, a rămânerilor în urmă. Dar, despre toate acestea se va putea vorbi mai aplicat după 8 aprilie, faza următoare de calculare a PIB și de identificare a factorilor care ar permite o consolidare semnificativă a rezultatelor la care ne-am referit.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.