Teodor Brateș » articole

Calculul economic și cota de piață

Calculul economic și cota de piață

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Într-o publicație de profil se afirmă că, în cazul unei mari companii de bricolaj, „cota de piață a depins și depinde de volumul cifrei ei de afaceri”. În termeni lingvistici, o astfel de formulare se numește tautologie, adică – sub aspect logic – mai multe cuvinte ale unei propoziții sau ale unei fraze au aceeași semnificație. Este limpede că taman „volumul cifrei de afaceri” dă și dimensiunea „cotei de piață”, fiind parte a unui întreg.

  Nr. 15-16, 25 aprilie - 8 mai 2017


Comisia Națională de Prognoză reconfirmă estimarea privind creșterea PIB în acest an cu 5,2%

Comisia Națională de Prognoză reconfirmă estimarea privind creșterea PIB în acest an cu 5,2%

Analize și sinteze

Teodor Brateș

Comisia Națională de Prognoză (CNP) a dat publicității varianta „de primăvară” privind evoluția economiei românești în acest an și până în 2020 inclusiv. Astfel, instituția reconfirmă prognoza „de iarnă“, prin care estima că, în 2017, produsul intern brut va crește cu 5,2%. Cum este firesc, acest „total” a rezultat din însumarea contribuțiilor preconizate ale ramurilor principale din economia românească.

  Nr. 15-16, 25 aprilie - 8 mai 2017


Șansele economiei românești de a rămâne pe podiumul UE

Șansele economiei românești de a rămâne pe podiumul UE

Comentariul ediției

Teodor Brateș

Cel puțin două foarte recente documente sunt de natură a aduce un consistent plus de substanță analizelor referitoare la evoluția economiei românești și la perspectivele ei pe termen scurt. Am în vedere revizuirea pe o scară superioară a estimărilor Fondului Monetar Internațional privind creșterea economică în România pe anul în curs și minuta referitoare la dezbaterea din 5 aprilie a.c. în Consiliul de administrație al BNR a unor teme esențiale de politică monetară, tot în contextul evoluțiilor de ansamblu ale economiei noastre naționale.

  Nr. 15-16, 25 aprilie - 8 mai 2017


Turațiile „motoarelor” economiei românești și percepția lor externă

Turațiile „motoarelor” economiei românești și percepția lor externă

Comentariul ediției

Teodor Brateș

Publicarea celei de-a doua variante a datelor provizorii referitoare la dinamica produsului intern brut în 2016 a fost urmată de o serie de analize care prezintă cel mai mare interes și pentru profesioniștii contabili. Se știe că, la interval de un trimestru, datele care privesc creșterea economică sunt reexaminate în funcție de sporirea volumului de informații.

  Nr. 13-14, 11-24 aprilie 2017


Management și lingvistică

Management și lingvistică

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Prezentarea și comentarea, în mass-media, a unor proiecte de acte normative au generat o „inflație” de formule care – într-un fel sau altul – vizează managementul și managerii. Astfel, ne-a fost dat să citim și să auzim sintagme de felul „manager bazat pe cunoștințe”, „manager profesionist”, „manager privat”, „manageriatul și gestionarea afacerilor”, „conducătorul echipei și managerul acesteia”, „titularii posturilor manageriale și specialiștii întreprinderii”, „capacitatea managerilor de a conduce, de a decide, de a prevedea, de a anticipa”.

  Nr. 12, 4-10 aprilie 2017


„Mai târziu” să nu însemne „prea târziu”

„Mai târziu” să nu însemne „prea târziu”

Comentariul ediției

Teodor Brateș

Orice demers analitic legat de profesie ajunge, în cele din urmă, la constatarea că avem obligația (fiecare în parte și toți laolaltă) să luăm în considerare mutațiile de pe piața muncii, firește – în primul rând – în context național, dar și dintr-o perspectivă mai largă, europeană și mondială. Repet asemenea adevăruri dintr-un motiv foarte simplu: ceea ce astăzi pare un obiectiv îndepărtat, dacă nu este luat în seamă ca o prioritate, ca o urgență, ne pune în situația să pierdem „trenul” progresului economic și social.

  Nr. 12, 4-10 aprilie 2017


Estimări și așteptări

Estimări și așteptări

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Într-o dezbatere televizată, unul dintre participanți a afirmat că „sporirea veniturilor bugetare se bazează pe estimările de creștere economică și pe prognozele de creștere a produsului intern brut”. Niciunul dintre ceilalți participanți n-a simțit nevoia să comenteze fraza citată. Or, în afară de câteva aspecte legate de „stil” (repetarea unor cuvinte, în condițiile în care există sinonime) atrage atenția alăturarea printr-un „și” a conceptului de „creștere economică” de a celui de „produs intern brut”.

  Nr. 11, 28 martie - 3 aprilie 2017


Adevărul economic – între excedente și deficite

Adevărul economic – între excedente și deficite

Comentariul ediției

Teodor Brateș

În contextul dezbaterilor consacrate evoluțiilor din economia noastră națională, cu accent pe modul în care sunt influențate de politicile fiscal-bugetare, prezintă un interes aparte datele statistice ale Băncii naționale a României (BNR) referitoare la contul curent al balanței de plăți și la datoria externă. Contează foarte mult modul în care demarează un exercițiu fiscal-bugetar în conexiune cu factorul extern, într-o lume în care, în pofida a tot felul de derapaje, continuă procesele de integrare și globalizare.

  Nr. 11, 28 martie - 3 aprilie 2017


Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

Ceea ce „este” și ceea ce „va fi”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Când, într-o analiză consacrată antreprenoriatului, găsești formulări de genul „urmează ca ulterior”, „talentul sau cunoștințele de business vor fi valorizate în viitor pentru succesul în afaceri”, „consensul unanim al tuturor asupra căilor de urmat”, ai întreaga îndreptățire să reproșezi autorului fie și numai neatenția în conceperea și scrierea respectivului text.

  Nr. 10, 21-27 martie 2017


Bruxelles – București și retur. Mesaje și percepții

Bruxelles – București și retur. Mesaje și percepții

Comentariul ediției

Teodor Brateș

Nu este dificil de constatat că agenda publică a devenit, în ultimele zile, tot mai încărcată cu luări de poziție, contacte, analize referitoare la exercitarea de către țara noastră a calității de membru al Uniunii Europene. Participarea președintelui Klaus Iohannis la summitul de primăvară și pregătirea prezenței sale la marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma (act fondator al actualei UE), întâlnirile de la Bruxelles ale premierului Sorin Grindeanu, vizita în România a comisarului european Corina Crețu, schimburile de mesaje pe teme fiscal-bugetare, examinarea, în comun, a măsurilor urgente de accelerare a accesării fondurilor europene sunt numai câteva dintre momentele și preocupările legate tocmai de statutul țării noastre în UE.

  Nr. 10, 21-27 martie 2017


Între „exclusiv” și „inclusiv”

Între „exclusiv” și „inclusiv”

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Deseori recurgem la precizări de tipul „numai”, „doar”, „exclusiv” pentru a sublinia că, dincolo de o anumită situație, de un anumit fapt, nu mai există variante, alternative. La fel, o utilizare largă au formule de genul „precum”, „între altele”, „de pildă”, „de exemplu”, „bunăoară”, menite să nuanțeze exprimările noastre verbale și/sau scrise.

  Nr. 9, 14-20 martie 2017


Procesul investițional. La ce repere ne raportăm?

Procesul investițional. La ce repere ne raportăm?

Comentariul ediției

Teodor Brateș

În momentul de față dispunem de datele esențiale privind factorii care au contribuit la sporul de PIB pe anul precedent, factori cu acțiune economică permanentă, dar cu specificitățile inerente fiecărei perioade supuse analizei. Pe bună dreptate, din motivele bine cunoscute de profesioniștii contabili, o atenție deosebită s-a acordat și se acordă procesului investițional.

  Nr. 9, 14-20 martie 2017


Adaosul care diminuează și scăderea care adaugă

Adaosul care diminuează și scăderea care adaugă

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Există un principiu al lui Gauss formulat în cea mai succintă manieră posibilă: „Maximum de idei în minimum de cuvinte”. Reamintim celebra remarcă în continuarea constatărilor referitoare la cuvintele perechi „maxim-maximum” și „minim-minimum”. Astfel, ne este dat să auzim mai tot timpul formulări care conțin cuvinte inutile și altele care devin neinteligibile prin excesul de concizie. Și acum, câteva exemple în temă.

  Nr. 8, 7-13 martie 2017


Din perspectiva actualității. Evoluțiile macro și deciziile micro

Din perspectiva actualității. Evoluțiile macro și deciziile micro

Comentariul ediției

Teodor Brateș

În prezent, cel puțin trei elemente de interes major din sfera macroeconomică fac obiectul unor comentarii și analize care, în mod firesc, îi preocupă și pe profesioniștii contabili. Conexiunile obiective dintre micro și macroeconomie impun o urmărire permanentă a evoluțiilor specifice deoarece – în calitatea lor de participanți la fundamentarea actelor decizionale ale clienților – experții contabili și contabilii autorizați acționează în cunoștință de cauză, inclusiv pe baza documentării sistematice, neîntrerupte, asupra a tot ceea ce influențează și poate influența rezultatele fiecărei entități economico-sociale.

  Nr. 8, 7-13 martie 2017


Maxim – maximum, minim – minimum

Maxim – maximum, minim – minimum

La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Cu toate că în numeroase cronici dedicate respectului față de limba română s-au semnalat erori repetate în folosirea unor adverbe și adjective, asistăm – în continuare – la „recidive” mai mult decât supărătoare. Exemple concludente în acest sens sunt cuvintele din titlul însemnărilor de față.

  Nr. 7, 28 feb. - 6 mar. 2017


Balansul între posibil și probabil

Balansul între posibil și probabil

Comentariul ediției

Teodor Brateș

Fiecare zi, fiecare săptămână oferă numeroase argumente în sprijinul ideii că, în perioada actuală, s-au înmulțit dezbaterile consacrate unor teme de importanță majoră pentru economia noastră națională, cu impact direct și indirect asupra activității profesioniștilor contabili. Este adevărat, spațiul public a fost acaparat, în mare măsură, de teme care asigură creșterea ratingurilor posturilor de televiziune și radio, precum și ale presei print.

  Nr. 7, 28 feb. - 6 mar. 2017