Întâmplarea a făcut ca în ziua de 6 iunie a.c., atât în presa print, cât și în cea audiovizuală, să se concentreze exemple suficiente pentru a aborda în acest spațiu modul inadecvat în care se utilizează, uneori, cuvintele menționate în titlul însemnărilor de față. Înainte de toate, a reținut atenția afirmația dintr-un cotidian bucureștean care informa că „ponderea în PIB o reprezintă consumul”.
Dacă la 16 mai a.c., comunicatul „semnal” al Institutului Național de Statistică (INS) referitor la creșterea PIB în primul trimestru din anul în curs a oferit o mare surpriză, concretizările conținute în noul comunicat, cel din 7 iunie, au prilejuit analiștilor identificarea multor argumente importante privind veridicitatea unor prognoze, considerate, inițial, „prea optimiste”.
Pe prima pagină a unui cotidian bucureștean a atras atenția un titlu care anunța: „Performanțe modeste la ultimul concurs...”. Nu interesează, potrivit profilului rubricii de față, despre ce concurs a fost vorba, deoarece tema noastră o constituie, de obicei, respectarea proprietății termenilor. „Performanța” indică, totdeauna, rezultate deosebite, chiar de excepție, cum sunt, bunăoară, recordurile, în cele mai diverse domenii.
În ultimele zile au avut loc mai multe manifestări publice dedicate activității bancare, una dintre ideile centrale ale intervențiilor în temă fiind necesitatea accelerării procesului de finanțare a firmelor, de asigurare a unor condiții mai favorabile de susținere a economiei reale. Un loc de seamă în seria respectivelor manifestări l-a avut Forumul Pieței Financiare, organizat de Asociația Română a Băncilor (ARB).
Nimic mai firesc decât preocuparea evidentă a presei tipărite și audiovizuale de a trata sistematic teme referitoare la implicațiile, la exigențele societății informaționale. Din păcate, unele texte (ca să nu spunem multe) sunt viciate de nerespectarea unor reguli (nu prea complicate) din sferele lingvisticii și logicii. Precizăm că exemplele sunt „culese” din publicații și emisiuni consemnate în ziua de 7 mai a.c.
Evenimente recente au readus în prim-plan fapte și date dintre cele mai concludente privind bilanțul deceniului de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Acest bilanț a coincis și coincide cu momente – nu ezit să le numesc – cruciale din existența Uniunii Europene însăși. După șocul Brexit, o undă de optimism a fost oferită de rezultatele alegerilor prezidențiale din Franța.
În mass-media din 3 mai a.c. a atras atenția – printre altele – frecvența deosebită a familiei de cuvinte care se „trage” din substantivul „prioritate”. Nimic neobișnuit până aici dacă avem în vedere preocupările cvasigenerale pentru identificarea, în toate domeniile de activitate, a obiectivelor de primă importanță.
S-au publicat rezultatele anchetei de conjunctură pe care Institutul Național de Statistică (INS) le aduce la cunoștința celor interesați, lună de lună, în vederea informării populației, în primul rând a persoanelor implicate în procesul decizional la nivel de firmă. De ce la „nivel de firmă”? Pentru că este vorba despre măsurarea percepției managerilor referitoare la evoluțiile economico-sociale pe următorul trimestru.
Într-o publicație de profil se afirmă că, în cazul unei mari companii de bricolaj, „cota de piață a depins și depinde de volumul cifrei ei de afaceri”. În termeni lingvistici, o astfel de formulare se numește tautologie, adică – sub aspect logic – mai multe cuvinte ale unei propoziții sau ale unei fraze au aceeași semnificație. Este limpede că taman „volumul cifrei de afaceri” dă și dimensiunea „cotei de piață”, fiind parte a unui întreg.
Comisia Națională de Prognoză (CNP) a dat publicității varianta „de primăvară” privind evoluția economiei românești în acest an și până în 2020 inclusiv. Astfel, instituția reconfirmă prognoza „de iarnă“, prin care estima că, în 2017, produsul intern brut va crește cu 5,2%. Cum este firesc, acest „total” a rezultat din însumarea contribuțiilor preconizate ale ramurilor principale din economia românească.
Cel puțin două foarte recente documente sunt de natură a aduce un consistent plus de substanță analizelor referitoare la evoluția economiei românești și la perspectivele ei pe termen scurt. Am în vedere revizuirea pe o scară superioară a estimărilor Fondului Monetar Internațional privind creșterea economică în România pe anul în curs și minuta referitoare la dezbaterea din 5 aprilie a.c. în Consiliul de administrație al BNR a unor teme esențiale de politică monetară, tot în contextul evoluțiilor de ansamblu ale economiei noastre naționale.
Publicarea celei de-a doua variante a datelor provizorii referitoare la dinamica produsului intern brut în 2016 a fost urmată de o serie de analize care prezintă cel mai mare interes și pentru profesioniștii contabili. Se știe că, la interval de un trimestru, datele care privesc creșterea economică sunt reexaminate în funcție de sporirea volumului de informații.
Prezentarea și comentarea, în mass-media, a unor proiecte de acte normative au generat o „inflație” de formule care – într-un fel sau altul – vizează managementul și managerii. Astfel, ne-a fost dat să citim și să auzim sintagme de felul „manager bazat pe cunoștințe”, „manager profesionist”, „manager privat”, „manageriatul și gestionarea afacerilor”, „conducătorul echipei și managerul acesteia”, „titularii posturilor manageriale și specialiștii întreprinderii”, „capacitatea managerilor de a conduce, de a decide, de a prevedea, de a anticipa”.
Orice demers analitic legat de profesie ajunge, în cele din urmă, la constatarea că avem obligația (fiecare în parte și toți laolaltă) să luăm în considerare mutațiile de pe piața muncii, firește – în primul rând – în context național, dar și dintr-o perspectivă mai largă, europeană și mondială. Repet asemenea adevăruri dintr-un motiv foarte simplu: ceea ce astăzi pare un obiectiv îndepărtat, dacă nu este luat în seamă ca o prioritate, ca o urgență, ne pune în situația să pierdem „trenul” progresului economic și social.
Într-o dezbatere televizată, unul dintre participanți a afirmat că „sporirea veniturilor bugetare se bazează pe estimările de creștere economică și pe prognozele de creștere a produsului intern brut”. Niciunul dintre ceilalți participanți n-a simțit nevoia să comenteze fraza citată. Or, în afară de câteva aspecte legate de „stil” (repetarea unor cuvinte, în condițiile în care există sinonime) atrage atenția alăturarea printr-un „și” a conceptului de „creștere economică” de a celui de „produs intern brut”.
În contextul dezbaterilor consacrate evoluțiilor din economia noastră națională, cu accent pe modul în care sunt influențate de politicile fiscal-bugetare, prezintă un interes aparte datele statistice ale Băncii naționale a României (BNR) referitoare la contul curent al balanței de plăți și la datoria externă. Contează foarte mult modul în care demarează un exercițiu fiscal-bugetar în conexiune cu factorul extern, într-o lume în care, în pofida a tot felul de derapaje, continuă procesele de integrare și globalizare.
Poporul român și cel american au multe lucruri în comun. Astăzi sărbătorim parteneriatul nostru strategic, care are mai bine de 20 de ani. (…) Vreau să mulţumesc poporului român pentru contribuţia la lupta contra terorismului. Au problemele lor, dar România a fost un membru valoros în campania contra terorismului, este al patrulea contributor ca număr de trupe. (…) Vreau să-l felicit pe președintele Iohannis pentru că România își respectă obligaţia de a aloca 2% pentru apărare. Încep să priceapă și alţii.
Donald Trump,
președintele Statelor Unite ale Americii
Ceea ce împiedică atâţia oameni, de altminteri inteligenţi, de a vedea bine, de a gândi adevărat și de a scrie frumos și ceea ce-i condamnă să rămâie totdeauna mediocri este tocmai mărginirea personalităţii lor în interese exclusiv individuale. Prin negura egoismului nu străbate lumina adevărului, nici căldura frumosului.
Titu Maiorescu
În opera unor mari scriitori găsim, din belșug, paradoxuri care ne ajută – prin cele mai simple și expresive formule – să evaluăm date, fapte, situaţii, comportamente, într-o notă de ironie menită să arunce o lumină mai puternică asupra multor aspecte neplăcute, inclusiv în relaţiile de ordin profesional. Această remarcă vizează și paradoxurile emise de ilustrul poet și dramaturg englez Robert Browning (1812 – 1899). El constata cu temei că „verdictul dat de un singur înţelept cântărește mai mult decât toate părerile proștilor”. În consecinţă, a afirmat categoric: „Succesul unui singur minut ne răsplătește pentru eșecuri de ani de zile”. Optimismul său mergea și mai departe prin constatarea că „adevărul este în noi înșine”, ceea ce i-a permis să conchidă că „nu există cunoaștere care să nu fie putere”.
A 60-a aniversare a Muzeului Național al Literaturii Române. Mii de elevi sub „vraja” unor creații nemuritoare
Ziua Europeană a Parcurilor Naționale
Piața Universității, în seara zilei de 9 mai 2017
Avanpremieră la Bookfest 2017
Campionatele Europene de Gimnastică: România, din nou la cote înalte de performanță
Redeschiderea Muzeului Literaturii Române