UE vrea reglementări mai dure pentru a contracara fluxul de bani obținuți prin mijloace ilegale
Numărul 39, 15-21 oct. 2019 » Lumea în care trăim
Uniunea Europeană ia în considerare înăsprirea reglementărilor în băncile din regiune şi în alte sectoare economice, pentru a contracara fluxul de bani obţinuţi prin mijloace ilegale (dirty money), au declarat oficiali ai UE pentru Reuters, informează Agerpres. În urma unui şir de scandaluri legate de spălarea de bani în care au fost implicate câteva bănci, care au scos în evidenţă supervizarea slabă a autorităţilor naţionale, UE ia, de asemenea, în considerare înfiinţarea unei noi agenţii sau extinderea atribuţiilor actualelor agenţii ale blocului comunitar.
Noile reglementări avute în vedere ar putea spori controalele asupra unor sectoare unde este ridicat riscul spălării banilor, cum ar fi serviciile financiare, jocuri de noroc şi imobiliar, a afirmat viitorul comisar european pentru servicii financiare, Valdis Dombrovskis.
Vorbind după reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, Dombrovski a declarat că există sprijin pentru planurile de reducere a libertăţii de acţiune a statelor în aplicarea actualelor reglementări.
În prezent, cele 28 de state membre UE au libertatea de a dispune în cazul impunerii de sancţiuni către companiile care au încălcat legea sau în lupta împotriva crimei organizate. Acestea creează ambiguităţi pe care organizaţiile criminale le exploatează.
Ca parte a reexaminării reglementărilor, mulţi miniştri au sprijinit înfiinţarea unei noi agenţii la nivelul UE care să preia atribuţiile de supervizare de la autorităţile naţionale, susţin oficialii. „Trebuie să fim pregătiţi să discutăm unele forme ale organismului de supervizare al UE. Ar trebui să fie o structură independentă, care să poată lua decizii”, a afirmat ministrul finlandez de Finanţe, Mika Lintila.
Multe guverne se opun modificărilor referitoare la lupta împotriva crimei organizate, temându-se că îşi vor pierde puterea şi vor fi forţate să împartă informaţii sensibile. Printre cei mai puţini doritori de reforme s-au aflat, potrivit oficialilor UE, reprezentanţii Estoniei, Maltei şi ai altor state mici. În schimb, printre ţările care au cerut o reformă cuprinzătoare s-au aflat Franţa, Italia, Olanda şi Austria.
Discuţiile vor continua, iar o decizie finală ar putea fi luată în decembrie, susţin oficialii UE.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou
Corul Madrigal. Concerte ale valorilor muzicale la superlativ