Este firesc ca fiecare întreprinzător, fiecare manager și fiecare profesionist contabil (în calitate de consilier de bază în procesele decizionale) să fie permanent interesați de ceea ce putem să numim „mișcarea ideilor” în materie de activități economico-sociale. De aceea, ar fi de remarcat că se conștientizează, la scară tot mai largă, faptul că, în momentul de față și într-o perioadă mai îndepărtată, se cere receptată și procesată o cantitate de informații tot mai bogată, dar strict necesară pentru fundamentarea soluțiilor menite să determine depășirea dificultăților actuale și a celor previzibile pentru obținerea succesului în afaceri.

Din acest unghi de abordare a întregii problematici manageriale se detașează locul și rolul conceptului de adaptare la condițiile interne și externe în permanentă schimbare. Nu este vorba exclusiv despre exprimarea unor poziții, despre atitudini reactive, ci mai ales despre cele proactive, anticipative. Aici se află – cum se spune – „miezul problemei”.

În această ordine de idei, se situează în prim-plan recentele reuniuni cu participarea celor mai reprezentativi exponenți ai mediului de business au scos în evidență necesitatea cunoașterii aprofundate a direcțiilor în care se îndreaptă piețele globale și cele autohtone, operațiune orientată spre fundamentarea deciziilor la toate nivelurile și din toate domeniile. De aici, inițiativele multor organizații patronale de a crea și de a perfecționa sistemele de informare operative despre evoluția unor factori esențiali ai economiei reale și a celei nominale. Inițierea de consultări periodice, sistematice a determinat desfășurarea unor tot mai fructuoase schimburi de experiență în materie de acte manageriale.

Pe temeiul unor concluzii desprinse din asemenea dezbateri, se formulează propuneri și se întocmesc programe comune care urmăresc să îmbine tot mai armonios diagnozele cu prognozele.

În acest context, se reliefează din nou datele comunicate de Asociația CFA România referitoare la evoluția indicatorului de încredere macroeconomică, indicator calculat tocmai în funcție de opiniile exprimate de un eșantion definitoriu pentru lumea afacerilor. Cum se știe, acest indicator este calculat lună de lună, ceea ce permite identificarea unor tendințe care tind să se afirme mai pregnant în perioada următoare. Pentru luna februarie (despre care există cele mai recente informații), s-a calculat că indicatorul a atins valoarea de 36,6 puncte, ceea ce marchează o scădere de 3,8 puncte, comparativ cu luna precedentă. Cum am mai informat, indicatorul se calculează prin luarea în considerare a câtorva procese și fenomene de o deosebită importanță la scara întregii economii și vizează evoluțiile pentru următoarele 12 luni. În privința prețurilor, 39% dintre analiștii financiari anticipează o stagnare relativă în intervalul menționat, în vreme ce jumătate dintre ei prognozează o scădere. Totodată, 72% apreciază că prețurile actuale sunt supraevaluate. Diminuarea gradului de încredere, începând cu elementul prezentat, este explicată prin incertitudinile și riscurile caracteristice activităților curente. Această componentă s-a comprimat cu 0,4 puncte, ceea ce reflectă impactul evenimentelor în curs de desfășurare pe plan intern și extern. Componenta de anticipație a rămas relativ constantă față de situația din luna ianuarie. Diminuarea este de numai 0,5 puncte. Tot indicatorul de încredere macroeconomică vizează evoluția ratei inflației, a cursului de schimb, care vor cunoaște o creștere moderată. Bunăoară, valoarea medie a anticipațiilor pentru un orizont de șase luni este un curs de schimb de 5,0306 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea este anticipată la 5,1015 lei pentru un euro.

Bineînțeles, o preocupare esențială privește identificarea riscului de recesiune. În această privință, componenta de condiții curente a indicatorului a continuat să se reducă. Majoritatea analiștilor financiari consideră că vom avea de-a face, în acest an, cu o creștere economică modestă, ca efect al proceselor și fenomenelor predominant negative induse în special de factori exogeni. În ceea ce privește deficitul bugetar, se prognozează creșterea acestuia la peste 7% din PIB. Mai reținem că se anticipează ca datoria publică evaluată ca pondere în PIB se va majora la 59% în următoarele 12 luni.

Desigur, toate aceste aspecte se cer aprofundate și nuanțate, întrucât, cel puțin la nivelul entităților de bază, condițiile sunt diferite atât în ceea ce privește riscurile, dar mai ales oportunitățile. Tocmai accentul pus pe nivelul micro pentru contracararea amintitelor fenomene negative deschide perspective reale pentru îmbunătățirea semnificativă a indicatorului de încredere macroeconomică, premisă esențială a unor rezultate predominant pozitive.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)