Aderarea la OCDE. Un nou proiect de țară?
Numărul 11, 20-26 mar. 2024 » Comentariul ediției
În ultimele zile, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a fost menționată frecvent în spațiul public. Explicația vizează cel puțin două argumente: declarațiile oficiale de la București, potrivit cărora există șanse ca, în 2026, România să devină membră a acestei organizații, precum și publicarea Raportului acesteia referitor la țara noastră în condițiile în care, după cum se știe, au demarat încă din anul 2022 discuțiile referitoare la parcursul pe care trebuie să-l străbatem în vederea atingerii unui deziderat care capătă dimensiunile unui proiect național.
De fapt, ce este OCDE? Răspunsul cel mai scurt ar putea fi următorul: un for interguvernamental înființat la Paris în 1960, ca o continuare, extindere și aprofundare a obiectivelor Organizației Europene pentru Cooperare Economică a cărei misiune a constituit-o, din 1948, implicarea în realizarea celebrului Plan Marshall, care a permis refacerea rapidă și asigurarea prosperității statelor din Vestul continentului nostru.
În prezent, OCDE are 38 de membri, reprezentanți ai unor state dezvoltate din punct de vedere economic, ceea ce justifică și atribuirea numelui de Club Economic Select. Statele respective realizează împreună 70% din producția și comerțul la scară planetară și 90% din totalul investițiilor străine directe. Dacă vom reține că are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea și evaluarea modului în care se aplică politicile publice optime de creștere și dezvoltare economică sub semnul consolidării prosperității popoarelor respective, constatăm lesne că aderarea la OCDE are toate elementele constitutive pentru ceea ce am numit un proiect de țară. După îndeplinirea celor două mari proiecte de țară reprezentate de aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, dobândirea statutului de membră a OCDE va situa România pe o treaptă superioară de evoluție economico-socială, de afirmare mai puternică în concertul națiunilor, ca să folosim celebra formulare a lui Nicolae Titulescu.
În context, este de reamintit că, la 22 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor prevăzute în Statut în vederea aderării României și a altor cinci state (Argentina, Brazilia, Peru, Croația și Bulgaria) la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Procesul de pregătire pentru aderare se desfășoară pe baza unei Foi de parcurs, care conține numeroase obiective (unele destul de dificile) care trebuie îndeplinite în timp optim. Între acestea, se remarcă reforma structurală, care presupune o reconfigurare a întregii economii naționale, dezvoltarea durabilă subordonată protecției eficiente a mediului înconjurător, promovarea digitalizării ca modalitate principală de satisfacere a cerințelor noii etape a revoluției științifico-tehnice, modernizarea infrastructurii din toate domeniile, tot pe baza promovării celor mai noi și mai avansate cuceriri ale științei și tehnicii contemporane.
Cel de-al doilea argument care explică resuscitarea interesului față de aderarea țării noastre la OCDE constă în prezentarea Raportului de evaluare a progreselor țării noastre, pe linia îndeplinirii obiectivelor stabilite prin Foaia de parcurs. Am informat cititorii noștri despre acest document la 13 martie a.c. și, în consecință, ne vom rezuma acum la prezentarea esenței constatărilor experților OCDE. Este vorba, în principal, despre consolidarea fiscală ca primă mare prioritate la scara întregii economii, astfel încât în timpul cel mai scurt să se reconstituie spațiul bugetar pentru a crește reziliența economiei noastre naționale. Se apreciază că încasările la vistieria țării sunt mici, iar veniturile mici, la rândul lor, sunt taxate prea mult. Soluția principală ar consta în trecerea treptată la utilizarea impozitului progresiv. De asemenea, Raportul indică principalele căi și mijloace de reducere a deficitului bugetar și a deficitului comercial astfel încât politica macroeconomică să pună mai bine în valoare întregul potențial de care dispune România.
Sigur, recomandările nu reprezintă nici pe departe impunerea anumitor măsuri, însă ele indică direcții de acțiune care includ elemente ale tuturor componentelor activităților economico-sociale. De aici, necesitatea imperioasă de a se ține seama în cel mai înalt grad de punctele de vedere ale OCDE, posibil de împlinit prin măsuri proactive adoptate la toate nivelurile de decizie și în toate domeniile.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara