Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) din România se află la coada clasamentului în Uniunea Europeană (UE) în privința digitalizării, însă, per total, sunt mai prudente și mai doritoare să facă acest pas decât cele din state cu o digitalizare mai avansată, arată datele analizei de specialitate „Barierele Digitalizării mediului public și privat din România”, publicată de Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR), relatează Agerpres. Conform documentului, pentru mai mult de jumătate (53%) dintre IMM-uri există bariere în calea digitalizării, cu aproape 10% sub media europeană.

„În ceea ce privește obstacolele cauzate de reglementare/de legislație, IMM-urile din România se plasează aproape de media europeană. Acest aspect, important pentru acțiunea etatică și pentru politicile publice în general - fiind poate, deseori, un aspect mai ușor de identificat și țintit prin măsuri rapide - pare totuși să nu fie unul esențial pentru IMM-urile din România, deși faptul că îl plasează mult mai sus în ierarhie decât alte state vecine, cu capacități administrative similare, poate indica importanța percepției relative a acestui aspect în mediul economic și în relație cu digitalizarea”, se arată în concluziile raportului.

În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale de bază, peste un sfert (27%) dintre microîntreprinderile din România afirmă că le-au adoptat sau că le vor adopta, vorbind despre tehnologii precum email-ul sau crearea unui website, dar că nu au adoptat încă tehnologii avansate. Astfel, țara noastră se plasează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește tehnologiile digitale avansate, cu doar 7% dintre microîntreprinderi care au început deja să le adopte.

Analiza privind „Barierele Digitalizării mediului public și privat din România” reprezintă un document esențial care va sta la baza fundamentării și prioritizării proiectelor derulate prin fonduri europene pentru perioada de programare 2021-2027.

Cercetarea efectuată de ADR pentru mediul privat pornește de la concluziile Raportului Flash Eurobarometer „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, publicat în luna septembrie 2020. De asemenea, analiza a centralizat informații și analize de benchmarking privind motivațiile și comportamentele IMM-urilor din diferite state ale Uniunii Europene în ceea ce privește procesul de transformare digitală.

Pentru sectorul public, analiza a avut ca bază de cercetare documentul de politică publică privind e-guvernarea și experiențele instituțiilor administrației publice în implementarea proiectelor de digitalizare. Astfel, barierele identificate sunt cele patru evidențiate și de politica publică în domeniul e-guvernării, respectiv: lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice, lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice, insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice, dar și lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficient pentru susținerea serviciilor publice electronice.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)