Analiză: Turismul rural, şansa României de a ieşi pe piaţa internaţională

Analiză: Turismul rural, șansa României de a ieși pe piața internațională

Telex » Știri 28 septembrie, 9:10  

Ziua Mondială a Turismului, sărbătorită din 1979 la 27 septembrie, a avut, anul acesta, ca temă, turismul rural, o zonă pe care românii au descoperit-o tot mai mult în acest an constrânși de condițiile impuse din cauza pandemiei și una în care România poate intra cu succes în competiție cu orice țară europeană. „Turismul rural este, probabil, cea mai spectaculoasă formă de turism din România ultimilor 25 de ani. Turismul rural reprezintă una din formele de turism cu care putem fi în competiție cu orice țară europeană dezvoltată turistic. România se poziționează foarte bine la nivel internațional, din punct de vedere al agroturismului și al turismului rural. În Europa, de peste 20 de ani ne situăm în topul 10 al țărilor cu agroturism și turism rural dezvoltat, alături de Franța, Austria, Spania, Italia, Grecia, sau pe plan mondial, de California (SUA), Brazilia, Taiwan, Filipine. Numărul din ce în ce mai mare de pensiuni agroturistice, cadrul natural deosebit, tradițiile și obiceiurile bine păstrate sunt atuuri în favoarea turismului rural și a agroturismului din țara noastră”, a declarat, pentru Agerpres, Traian Bădulescu, consultant în turism, care a făcut o analiză pe zona turismului rural din România.

Acesta susține că infrastructura rutieră este încă o problemă în România, chiar dacă ceva mai mică decât acum 10-15 ani, dar, cu toate acestea, potrivit experților Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor și ai Organizației Mondiale a Turismului, turismul rural constituie un produs turistic cu care România poate și trebuie să iasă pe piața internațională. „Cu tema «Turism și dezvoltare rurală», ediția din 2020 a Zilei Mondiale a Turismului sărbătorește rolul unic pe care îl joacă turismul în oferirea de oportunități în afara marilor orașe și în conservarea patrimoniului cultural și natural din întreaga lume. Potrivit Organizației Mondiale a Turismului, zonele rurale au fost afectate foarte mult de către pandemia Covid-19, iar turismul ar putea constitui o soluție de redresare economică. Într-adevăr, atât datorită cererii care creștea de la an la an, cât și în contextul pandemiei, turismul rural a reprezentat una dintre cele mai solicitate forme de turism intern în acest an. Turiștii au preferat structuri de cazare de mici dimensiuni, așa cum sunt pensiunile rurale și agroturistice, care oferă și izolare, și natură, și siguranță”, susține Traian Bădulescu.

Potrivit sursei citate, turismul rural reprezintă una dintre puținele forme de turism pentru care turiștii mai fac rezervări din timp. Pe de o parte, o serie de pensiuni sunt deja pline pentru următoarele 1-2 luni, iar pe de altă parte, turiștii au început deja să rezerve locuri la pensiuni pentru sărbătorile de iarnă. Aceasta deoarece turismul rural oferă siguranță, iar familiile sau grupurile de prieteni pot închiria cu totul o pensiune, fără să aibă de-a face cu persoane străine. Dacă ne gândim la Revelion, momentan, legea permite organizarea de petreceri în interior cu cel mult 50 de participanți, iar o pensiune nu poate, oricum, să găzduiască mai mult de câteva zeci de turiști în același timp.

„Am observat, ca tendință, prelungirea șederii la pensiuni. Dacă anii trecuți majoritatea turiștilor alegea să stea un weekend, în acest an, mulți turiști au optat și pentru sejururi de 5-7 nopți la pensiuni. Motivele sunt atât calitatea ridicată a serviciilor și personalizarea lor, cât și securitatea ridicată și cadrul natural. Pe de altă parte, unii turiști au înlocuit sejururile la hoteluri mari, la munte, la mare sau în stațiunile balneare cu sejururile la pensiuni rurale. În general au fost alese pensiunile recunoscute pentru calitatea serviciilor”, menționează consultantul.

Trebuie precizat că în țara noastră turismul rural se practica de mult timp, neoficial, la localnici. Până la urmă, ospitalitatea românului este recunoscută. Traian Bădulescu spune că în mod organizat s-au realizat primele acțiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre, începând din anii 1967-1968. Din 1972, Centrul de Cercetări pentru Promovarea Turismului Internațional, printr-un ordin al Ministerului Turismului, a trecut la identificarea unor localități rurale reprezentative pentru satul românesc cu scopul de a fi lansate și promovate în turism. „În urma acestor studii s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern și internațional circa 118 localități rurale. Din Brașov și împrejurimi - devenit mai târziu leagănul turismului rural românesc - au fost desemnate Rucăr, Fundata, Șirnea. Din păcate, în 1974 s-a interzis cazarea turiștilor străini în locuințele particularilor, făcând inaccesibile satele pentru turiștii străini”, explică Traian Bădulescu.

După 1989, apar primele gospodării înscrise în turismul rural, în zona Moeciu - Bran - Rucăr. Apoi s-au extins gospodăriile înscrise din zonele Bârsei, Dornelor, Maramureș, Apuseni, Cluj și Mărginimea Sibiului.

Potrivit sursei citate, prima organizație preocupată de turismul rural a fost Asociația Operațiunea Satelor Românești - cunoscută ca "Operation Vilagge Roumains". A fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele românești de campania de sistematizare inițiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate și cătune. După 1990, asociația a acționat pentru sprijinirea și ajutorul umanitar, apoi a desfășurat acțiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor românești.

Cel mai important pas a fost făcut în 1994, când s-a înființat Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC). Într-o declarație pentru Agerpres, Maria Stoian, președinte de onoare al ANTREC, spune că turismul rural și agroturismul au fost cel mai mult afectate din cauza pandemiei în lunile de primăvară, mai ales că majoritatea pensiunilor aveau rezervări timpurii pentru vacanțele de Paște și de 1 Mai. Însă, începând cu luna iunie, odată cu diminuarea restricțiilor, turismul rural a fost sectorul cel mai căutat. "Pe lângă turiști am văzut un interes crescut și în rândul agențiilor de turism care doreau să introducă în ofertele lor pensiuni din zone pitorești din țară, cu capacități nu foarte mari de cazare. Au fost avantajate pensiunile din zone mai izolate, pensiunile care se pot închiria integral de către un grup de turiști, cele care dispun de curte generoasă și de facilități de agrement. De asemenea. structurile de cazare neconvenționale au fost la mare căutare: campinguri, glampinguri, turismul individual sau drumețiile cu cortul în destinații ecoturistice și montane etc.”, a subliniat președintele de onoare al ANTREC.

Maria Stoian consideră că în perioada următoare va fi o cerere din ce în ce mai pronunțată pentru circuitele și sejururile tematice. „Apreciem că la sugestia noastră, proprietarii de pensiuni au pus accent pe partea de comunicare, prezentându-și mai clar serviciile, ofertele, inclusiv pe canale dedicate de social-media. La pachet cu această diversificare a serviciilor, pensiunile promovează mai intens partea de agrement. În comunitatea locală apar colaborări cu prestatorii de astfel de servicii - închiriere de biciclete, bărci, echitație, plimbări cu trăsura, organizare ateliere etc. Și în cadrul agențiilor de turism este un interes crescut în această perioadă, căutându-se pensiuni mici și mijlocii, din zone favorabile turismului rural”, a precizat fondatorul ANTREC România.

La rândul său, Emil-Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei - Direcția Generală Turism, a susținut că la ora actuală turismul rural este un factor de dezvoltare, iar condițiile pe care le trăim în prezent oferă posibilitatea de a descoperi destinații din România ignorate până nu demult. „În prezent avem o șansă mai mare, date fiind condițiile pe care le trăim, să descoperim destinații din țara noastră pe care, poate, le-am ignorat până acum. Mai mult decât atât, nu trebuie să uităm că turismul rural este un factor de dezvoltare: angajează oameni, pune în evidență tradiții, meșteșuguri populare, diverse obiceiuri gastronomice și de trai”, a declarat, la un eveniment de profil, Emil-Răzvan Pîrjol.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.