Andrea Enria: BCE va folosi metode mai dure pentru a determina creditorii să reducă nivelul împrumuturilor neperformante
Numărul 1, 12-18 ian. 2021 » Lumea în care trăim
Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să folosească „metode mai dure” pentru a determina creditorii să pună deoparte bani pentru a acoperi pierderile provocate de împrumuturile neperformante și pentru a reduce nivelul general al datoriilor toxice, rezultate în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19), a avertizat Andrea Enria, președintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Oficialul a explicat că doar 21 dintre cele 113 bănci supervizate direct de BCE ar putea estima nivelul creditelor neperformante pe care le-ar avea până la finalul lui 2021 și încă sunt în întârziere cu pregătirile pentru așteptata lor creștere.
„Nu vom lua în considerare stimulente, ci mai degrabă sancțiuni în acest caz”, a afirmat președintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul Băncii Centrale Europene, într-un interviu acordat publicației germane Boersen-Zeitung. „Punem presiuni pe bănci să-și reducă nivelul creditelor neperformante. Le cerem să ne transmită ținte realiste privind reducerea împrumuturilor neperformante. Printre măsurile necesare se află folosirea băncilor de rebuturi înființate de autoritățile naționale pentru a scăpa de împrumuturile problematice”, a explicat Enria.
Conform unui recent raport al BCE, stocul de credite neperformante s-a situat la 503 miliarde de euro în trimestrul doi din 2020, aproape de nivelul de 501 miliarde de euro în urmă cu trei luni, cel mai probabil ca efect al garanțiilor de stat și moratoriilor care au ajutat băncile să păstreze clasificarea creditelor ca performante.
În general, băncile revând creditele neperformante la un preț inferior valorii nominale, în ideea de a-și elibera bilanțurile și a dispune de marja de manevră necesară pentru a acorda noi credite.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou