Anticipări manageriale privind evoluția economiei românești: nici optimism, nici pesimism, ci realism
Numărul 35, 7-13 sep. 2022 » Comentariul ediției
Nu este nevoie de argumente numeroase pentru a se demonstra că pulsul economiei este perceput mai puternic și mai concludent în entitățile de bază, acolo unde se obține cel mai mare volum de valoare adăugată. De aici, și autoritatea managerilor, inclusiv atunci când examinează cu corelațiile dintre micro și macroeconomie, în evoluția lor în spațiu și timp.
Nu mai puțin adevărat este că managerii cei mai performanți beneficiază, în procesul decizional, de expertizele și de consilierea de calitate a principalilor colaboratori, profesioniștii contabili. Am relevat aceste realități pentru a sublinia, din nou, semnificațiile sondajelor de opinie desfășurate sistematic, de regulă lună de lună, pe eșantioane reprezentative ale managerilor. Între ele, așa cum am mai avut prilejul să remarcăm deseori, se află tipul definit prin termenul de „anchetă de conjunctură”, derulată de Institutul Național de Statistică (INS).
Mai ales în vremuri complicate marcate de numeroase provocări și riscuri precum cele pe care le parcurgem în prezent, opiniile exprimate de managerii incluși în amintitele sondaje au o greutate specifică, aproape fără precedent. Conducătorii de întreprinderi sunt cei care se confruntă cel mai mult cu dificultățile provocate de actualele crize suprapuse și poartă principala răspundere pentru efectele deciziilor pe care le adoptă și pe care le aplică. Așa că se poate conta, totdeauna, pe cuvântul lor.
Nu credem că trebuie să continuăm „demonstrația” pentru a trezi interesul față de cel mai recent comunicat al INS referitor la „ancheta de conjunctură” din august a.c. Au fost intervievați, ca de obicei, aceiași agenți economici ca în sondajele precedente, în total 9.079, din patru domenii esențiale: industria prelucrătoare, construcții, comerțul cu amănuntul și serviciile. În acest mod, s-a pronunțat pe tema tendințelor actuale din economie un număr semnificativ de manageri, ceea ce a conferit – și de această dată – un grad înalt de credibilitate întregii investigații desfășurate sub egida INS.
Înainte de a prezenta rezultatele sondajului, se impune a reaminti că participanții se referă la trei mari componente ale activității lor, și anume la volumul propriilor afaceri, la dinamica numărului de salariați și la evoluția prețurilor. De asemenea, răspunsurile vizează numai anticipările privind stabilitatea, creșterea sau diminuarea dinamicii celor trei componente ale anchetei. I se spune de „conjunctură” pentru că indică tendințele pe termen scurt și mediu.
Chiar dacă avem de-a face cu obiective limitate, rezultatele sondajului prezintă interes mai ales pentru că definesc starea de spirit a managerilor. Astfel, în ceea ce privește industria prelucrătoare, ei estimează o relativă stabilitate a volumului producției și a numărului de salariați, iar, în materie de prețuri, dau certă majorarea lor. În construcții, estimările sunt identice, respectiv stabilitate relativă a volumului de activitate și a numărului de salariați și creșterea prețurilor. În comerțul cu amănuntul, prognozează o creștere moderată a volumului de activitate și a numărului de salariați și, evident, creșterea prețurilor. În sectorul serviciilor, se așteaptă la o relativă stabilitate a cererii (exprimată prin cifra de afaceri) și a numărului de salariați. Managerii de profil sunt de părere că prețurile de vânzare sau de facturare vor avea o netă tendință de creștere.
Cum se vede, cu excepția inflației, în privința volumului de activitate și a numărului de salariați predomină anticipările care indică o relativă stabilitate. Această opinie majoritară prezintă un interes deosebit, dacă luăm în considerare că ne aflăm într-o criză multiplă al cărei final nici măcar nu se întrezărește încă. Nu putem să vorbim despre optimism ca trăsătură dominantă a opiniilor, dar nici despre o stare de spirit pesimistă ori fatalistă. Desigur, creșterea prețurilor continuă să fie alarmantă, însă cei mai mulți manageri consideră că, deocamdată, nu vor afecta semnificativ volumul activității și efectivul de angajați. În această ordine de idei, se impune a sublinia că prognozele lor vizează numai o perioadă de trei luni. Evoluțiile pe termen mai lung nu au făcut obiectul investigațiilor. Dar, chiar și așa, opiniile majoritare ale managerilor sunt de natură a insufla încredere că la nivelul conducerii entităților economico-sociale există o evidentă determinare acțională pentru înfruntarea marilor dificultăți cu care ne confruntăm, ceea ce constituie și o premisă realistă a creșterii rezilienței întregii economii în perioada care urmează.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice
Litoralul, o imensă scenă a artei de calitate