Austria a închis toate termocentralele pe bază de cărbune
Numărul 15-16, 23 apr. - 4 mai 2020 » Lumea în care trăim
Austria a închis, la mijlocul lunii aprilie a.c., ultima sa termocentrală care funcţiona pe bază de cărbune, o etapă simbolică în strategia acestei ţări care intenționează ca, în anul 2030, să producă întreaga energie electrică din surse regenerabile, transmite AFP, citată de Agerpres. Amplasată la Mellach, sud-estul Austriei, termocentrala a alimentat cu energie electrică oraşul Graz timp de 34 de ani. Deţinătorul termocentralei, grupul de utilităţi Verbund, a precizat că termocentrala a fost oprită la 17 aprilie, adăugând că acesta este „sfârşitul producţiei de electricitate pe bază de cărbune în Austria”.
Celelalte termocentrale pe bază de cărbune din Austria au fost închise treptat pe parcursul ultimilor 15 ani.
Ministrul austriac pentru Protecţia Climei, Leonore Gewessler, a salutat această închidere drept un nou pas spre eliminarea progresivă a combustibililor fosili. „Acest lucru ne va face independenţi din punct de vedere economic. În prezent cheltuim, anual, 10 miliarde de euro pentru importurile de cărbune, petrol şi gaze naturale”, a subliniat Leonore Gewessler.
Obiectivul coaliţiei guvernamentale de la Viena este ca în anul 2030 să producă întreaga energie electrică din surse regenerabile. De asemenea, coaliţia şi-a fixat un obiectiv şi mai ambiţios privind decarbonizarea economiei în jurul anului 2040, cu zece ani mai devreme decât obiectivul european.
În prezent, energiile regenerabile sunt responsabile pentru aproximativ trei sferturi din producţia de energie a Austriei (cărbune 8,3%, petrol 35,6% şi gaze naturale 22,4%).
Austria este a opta ţară din Uniunea Europeană care nu mai utilizează termocentrale pe bază de cărbune, considerat cel mai poluant combustibil fosil şi o sursă importantă de emisiie de gaze cu efect de seră.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou