Axa timpului
Cu 2.000 de ani în urmă, Aristotel a lansat o revoluție a fericirii. La acel moment, filozofii greci încercau să definească cu precizie ce înseamnă această stare. Unii considerau că provine din hedonism și reprezintă căutarea plăcerii. Alții au venit cu argumente din perspectiva tragediei, considerând că fericirea este un obiectiv, o destinație finală pentru care merită să trăiești.
Multe specii gigantice din Epoca de Gheață au dispărut în urma unei furtuni perfecte, generată de o încălzire bruscă a climatului. Aceste specii, incluzând leneși de mărimea unui elefant și pisici gigantice cu colți-sabie, cutreierau întinderile sălbatice din partea sudică a Americii de Sud. Cercetările coordonate de Centrul australian pentru stabilirea ADN-ului antic de la Universitatea din Adelaide au condus la publicarea de studii complete în Science Advances Journal.
2016 este anul Shakespeare, nu doar local, în țara sa de origine, Anglia, ci pe întregul glob. În onoarea sa, teatre din diverse orașe au declarat acest an „anul Shakespeare” și îi pun în scenă piesele. Au trecut 400 de ani de când celebrul scriitor a oferit lumii minunatele sale opere, care dăinuie și astăzi.
Recent a apărut o știre care a anunțat descoperirea unor petroglife precolumbiene pe Insula Montserrat din estul Caraibelor, primele de acest gen de pe insulă. Excursioniștii au descoperit aceste gravuri antice despre care arheologii cred că pot să ofere detalii importante privind istoria precolonială a insulei. Petroglifele, care par să ilustreze forme geometrice, dar și creaturi necunoscute, au fost gravate pe o parte a unei pietre uriașe pe care acum cresc mușchi, aflată în dealurile împădurite din nordul insulei.
La o conferință internațională cu tema Aristotel, ce a avut loc recent la Thessaloniki, arheologul grec Kostas Sismanidis a declarat că există indicii clare potrivit cărora un anume mormânt găsit în zona Stagira din centrul Macedoniei este mormântul lui Aristotel. Adresându-se Congresului Internațional dedicat lui Aristotel, Sismanidis, a cărui echipă și-a petrecut 20 de ani săpând în zonă, a spus că un tumul în formă de potcoavă a fost descoperit în mijlocul zonei de sud a sitului din dealul Stagira, la câțiva metri de arcada agorei.
O știre apărută în New York Times vorbește despre recrearea grădinii lui Emily Dickinson, Amherst. Istoricii au descoperit așezarea conservatoare și plantația de pomi fructiferi ai familiei ce ar fi crescut în livadă. Se pare că Dickinson se pricepea la grădinărit. Ea era o talentată naturalistă amatoare care se îngrijea cu atenție de studiile ei despre lumea naturală.
Winnie Mandela s-a născut sub numele de Nomzamo Winifred Madikizela la 26 septembrie 1936, în Bizana, un sat rural din districtul Transkei al Africii de Sud. S-a mutat la Johannesburg în 1953 pentru a studia la Jan Hofmeyr, școala pentru asistență socială. Africa de Sud era dominată de un sistem numit apartheid, în care cetățenii cu descendență indigenă africană erau supuși unui sistem aspru de caste și în care descendenții europeni se bucurau de mai multe privilegii, un sistem de sănătate și libertate socială.
Misterul identității Omului cu masca de fier, celebru personaj istoric, a fost elucidat după mai bine de 350 de ani, conform concluziilor publicate într-o nouă carte de Paul Sonnino, profesor de istorie la Universitatea California din Santa Barbara. Identitatea sa a rămas un mister pentru că pe întreaga perioadă în care a fost închis a purtat o mască.
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național