Economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 4,3%, după o contracție estimată la 3,9% în 2020, urmând ca în 2022 creșterea economică să se situeze la 4,1%, conform celui mai recent raport privind perspectivele economiei mondiale, publicat de Banca Mondială, relatează Agerpres. Comparativ, în ianuarie, Banca Mondială prognoza că PIB-ul României se va contracta cu 5% în 2020, va înregistra o creștere de 3,5% în 2021 și de 4,1% în 2022. Economia românească a avut o evoluție mai bună decât s-a anticipat, contractându-se cu 3,9% în 2020. Un răspuns fiscal proactiv, dar limitat, de 4,4% din PIB, a sprijinit firmele să-și păstreze angajații și a alimentat veniturile gospodăriilor, se arată în raport.

Creșterea economică ar urma să se redreseze la 4,3% în 2021, sprijinită de îmbunătățirea activității economice în semestrul doi din 2021. Soliditatea redresării va depinde de succesul campaniei de vaccinare și de răspunsul politic la criza din sănătate, precum și de evoluțiile din UE. Impactul măsurilor de stimulare adoptate la nivelul UE va juca un rol crucial în redresare, ținând cont de spațiul fiscal limitat, apreciază Banca Mondială.

Instituția se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să continue politicile de relaxare cantitativă, sprijinind suplimentar redresarea. Totuși, pe fondul redresării creșterii, presiunile inflaționiste și cele cu care se confruntă deficitul de cont curent ar urma să reapară, ceea ce va necesita un răspuns politic adecvat. În acest context, Banca Mondială estimează că rata inflației se va situa la 3% în 2021, urmând să crească la 3,2% în 2022 și să se reducă la 2,9% în 2023. De asemenea, deficitul de cont curent ar urma să se adâncească la 5,4% din PIB în 2021, la 5,7% din PIB în 2022 și la 6,3% din PIB în 2023.

O reducere substanțială a deficitului fiscal în 2021 este improbabilă, deoarece Guvernul va trebui să sprijine procesul de redresare a economiei. Pe termen mediu, deficitul va urma o traiectorie descendentă, dar va rămâne probabil peste 3% din PIB în perioada 2021-2022. Adâncirea deficitului fiscal va duce la creșterea datoriei la 62,2% din PIB în 2023, de la 37,3% din PIB în 2019. Totuși, datoria publică rămâne una dintre cele mai scăzute din UE, se arată în raport.

Banca Mondială estimează că deficitul fiscal se va reduce de la un nivel de 9,8% din PIB estimat pentru 2020 la 7,2% din PIB în 2021, la 6% din PIB în 2022 și la 4,7% din PIB în 2023. Nivelul datoriei ca procentaj din PIB ar urma să crească de la un nivel de 47,7% estimat pentru 2020 la 53,6% în 2021, la 58,1% în 2022 și la 62,2% în 2023.

Sărăcia ar urma să crească pe termen scurt, deoarece sunt afectate sursele interne de venit și remitențele, din cauza impactului prelungit al pandemiei. Conform proiecțiilor Băncii Mondiale, sărăcia va rămâne la un nivel ridicat, deoarece din cauza pandemiei sunt afectate veniturile segmentelor mai sărace ale populației, anul agricol este slab, iar nivelul remitențelor scade.

Criza provocată de pandemie a afectat activitatea economică și veniturile gospodăriilor, expunând problemele structurale ale României. Din punct de vedere istoric, politica fiscală este prociclică. În perioada 2011 - 2019, nivelul mediu al deficitului bugetar s-a situat la 2,8% din PIB, deoarece creșterea medie a economiei a fost de 3,9% în perioada menționată. Creșterea economică a fost solidă în pofida fundamentelor slabe. Consumul privat ridicat, determinat parțial de creșterea nesustenabilă a salariilor, a dus la presiuni inflaționiste și la adâncirea deficitului de cont curent. Calitatea și cantitatea capitalului și ale forței de muncă, precum și productivitatea mai scăzută, au limitat potențialul de creștere. Investițiile private au rămas la un nivel ridicat, dar sectorul financiar redus limitează disponibilitatea finanțării pe termen lung, apreciază Banca Mondială.

Guvernul a răspuns rapid la criză, furnizând stimulente fiscale de 4,4% din PIB în 2020. Este unul dintre cele mai scăzute stimulente din UE, reflectând spațiul fiscal limitat. În primul val al pandemiei, gospodăriile sărace și vulnerabile au fost mai puțin sprijinite de măsurile de răspuns fiscal, de care au beneficiat cei incluși în piața oficială a forței de muncă. Pe termen scurt, provocarea majoră o reprezintă ținerea sub control a crizei și limitarea consecințelor sale în domeniul social, al sănătății și al economiei. Răspunsul politic al Guvernului, alături de sprijinul UE, precum și desfășurarea cu succes a campaniei de vaccinare vor fi critice pentru asigurarea redresării, se arată în raport.

Reducerea deficitului fiscal, alături de reforme structurale pentru reducerea cheltuielilor ineficiente și creșterea colectării veniturilor sunt extrem de importante pentru consolidarea finanțelor publice și evitarea unei creșteri semnificative a datoriei publice pe termen mediu. Alte dificultăți derivă din ratele scăzute de absorbție ale fondurilor europene de către România, și din punerea sub semnul întrebării a capacității țării de a profita de fondurile UE de redresare, avertizează Banca Mondială.