BERD înrăutăţeşte prognozele privind evoluţia economică a României în 2020 şi în 2021

BERD înrăutățește prognozele privind evoluția economică a României în 2020 și în 2021

Numărul 39-40, 6-19 oct. 2020  »  Analize și sinteze

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a înrăutățit estimările privind evoluția economică a României în 2020 și în 2021, ca rezultat al crizei provocate de pandemia de coronavirus (Covid-19), se arată într-un raport publicat de instituția financiară internațională, informează Agerpres. Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5%, față de un declin de 4% previzionat în mai. Pentru 2021, BERD se așteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României, comparativ cu un avans de 4% previzionat în mai.

De asemenea, se va ajunge din nou la nivelul PIB per capita din 2019 în trimestrul doi din 2022, apreciază BERD, care previzionează că în primul semestru din acest an economia României s-a contractat cu 3,9%.

După o creștere robustă de 4,1% în 2019, România se confruntă cu recesiunea în 2020. Canalele-cheie de transmisie sunt consumul mai scăzut și declinul exporturilor. Starea de urgență introdusă la mijlocul lunii martie și măsurile de izolare menite să oprească răspândirea pandemiei de coronavirus (Covid-19) au durat până la mijlocul lunii mai, afectând sever călătoriile, activitatea economică și încrederea consumatorilor și a companiilor, se arată în raport.

Măsurile de izolare au avut un impact semnificativ asupra consumului privat: vânzările cu amănuntul au scăzut cu aproape o cincime în aprilie, comparativ cu perioada similară din 2019, deși în următoarele luni s-a observat o oarecare redresare. Producția industrială s-a prăbușit în aprilie, scăzând cu aproape 40% față de perioada similară din 2019, provocând declinul exporturilor de bunuri, apreciază BERD.

În primul semestru din acest an, economia României s-a contractat cu 3,9%, consumul privat a scăzut cu 5%, iar exporturile cu 15%. Rata șomajului a urcat la 5,4% în iulie (de la 3,7% în ianuarie), fiind probabilă pierderea de noi locuri de muncă în următoarele luni, deoarece schemele guvernamentale de sprijin vor fi oprite. În iunie, rata anuală a inflației a urcat la 2,2%, în linie cu ținta BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual.

România a intrat în criza provocată de pandemie cu un deficit fiscal semnificativ (4,3% din PIB în 2019). Combinația dintre scăderea producției și a veniturilor guvernamentale, un program de stimulare fiscală care se ridică la aproximativ 4%-5% din PIB și alte majorări ale pensiilor în septembrie 2020 (pe lângă cele din 2019) ar urma să adâncească deficitul fiscal în 2020 la un nivel estimat de 8,6% din PIB, conform proiectului revizuit de buget. BNR a redus de trei ori rata dobânzii de politică monetară, până la 1,5%, a scăzut rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an, se arată în raportul instituției financiare internaționale.

Economia României ar urma să înregistreze un declin de 5% în 2020 și o creștere de 3% în 2021. Redresarea va depinde de normalizarea graduală a activității economice, atât în România, cât și la principalii ei parteneri economici, și de reluarea reformelor structurale. Totuși, acestea vor fi dificil de îndeplinit dacă distanțarea socială rămâne în vigoare mai mult timp decât s-a anticipat, avertizează BERD.

În lunile iunie și iulie, BERD a realizat un studiu în rândul a 1.652 de IMM-uri din 15 economii din regiunile unde este prezent creditorul (Kazahstan, Kîrghistan, Mongolia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Bulgaria, Croația, România, Egipt, Maroc, Iordania, Liban, Tunisia, Cisiordania și Fâșia Gaza), pentru a evalua efectele preliminare ale pandemiei asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Așteptările privind obținerea de sprijin guvernamental, sub formă de granturi, împrumuturi subvenționate sau subvenții salariale, au variat semnificativ în regiune. În timp ce mai mult de jumătate dintre IMM-urile din Bulgaria, Croația, România, Maroc și Mongolia au primit sau așteptau să primească asistență guvernamentală, mai puțin de 20% dintre firme credeau că nu se pot baza pe sprijin guvernamental în Cisiordania și Fâșia Gaza, Kîrghistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Liban. Un sprijin guvernamental mai ridicat (așteptat sau primit) este asociat cu o opinie mai optimistă privind perspectivele redresării, se arată în raport.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost înființată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist și a le ajuta să facă tranziția la economia de piață. În ultimii ani, BERD a început să-și reorienteze atenția dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord și Orientul Mijociu.

BERD este principalul investitor instituțional din România, având investiții de peste 8,6 miliarde de euro. În 2019, Banca a investit și finanțat 22 de proiecte în diferite sectoare ale economiei românești în valoare totală de peste 372 de milioane de euro.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.