Bloomberg: Rambursarea datoriilor statelor europene ar putea însemna alegeri dureroase cu privire la cine va fi taxat

Bloomberg: Rambursarea datoriilor statelor europene ar putea însemna alegeri dureroase cu privire la cine va fi taxat

Telex » Știri 26 mai, 9:40  

Liderii europeni pot să facă front comun când vine vorba despre nevoia de a arunca cu bani în economie pe perioada crizei coronavirusului, însă nu au fost nevoiți până acum să se confrunte cu problema rambursării acestor datorii, transmite Bloomberg, citată de Agerpres. Nota de plată ar putea forța guvernele din regiune să ia decizii dureroase cu privire la cine va suporta povara datoriilor în condițiile în care alegătorii sunt deja nemulțumiți de mediul politic, la un deceniu după ce criza financiară globală din 2008 le-a înmânat precedenta notă de plată care trebuie achitată. Printre alternative se află tolerarea unui nivel ridicat al datoriei, cum face Japonia, sau încercarea de a stimula inflația pentru a mai reduce o parte din aceste datorii. În condițiile în care costurile cu împrumuturile suverane sunt la un nivel extrem de redus, astfel de abordări par atractive pe măsură ce facturile se acumulează rapid.

Pe măsură ce guvernele europene extind rapid împrumuturile pentru a-și ajuta economiile, experiența austerității cu care s-a confruntat regiunea influențează dezbaterea cu privire la modul în care trebuie rezolvată problema datoriilor. Aplicarea unei austerității în forță, așa cum s-a întâmplat cu Grecia în 2010, a determinat Fondul Monetar Internațional (FMI) să arate că a provocat mai mult rău decât bine pentru finanțele publice și creșterea economică.

În Marea Britanie, țară al cărei deficit a crescut în 2010 până la un nivel comparabil cu cel din Grecia, austeritatea demarată de către fostul premier David Cameron a coincis cu ani de creștere economică neglijabilă. Această austeritate a alimentat nemulțumirile care au contribuit la căderea lui Cameron după ce țara a votat în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană (UE).

„Guvernele europene au devenit îngrijorate de creșterile mari ale datoriilor și au trecut la austeritate fiscală, ceea ce a încetinit în mod excesiv revenirea”, susține economistul șef al FMI, Olivier Blanchard.

Una dintre discuțiile care se poartă în Europa este dacă taxele ar trebui să crească după ce revenirea se instalează. Social-democrații din Elveția vor taxe mai mari pe venit, iar în mass media din Marea Britanie au apărut speculații cu privire la o potențială majorare a taxelor.

O altă discuție este legată de taxele pe avere. Partenerul minoritar în guvernul de coaliție din Spania analizează o astfel de propunere, în timp ce în Franța, țară unde Guvernul a redus recent taxa pe avere, economistul Thomas Piketty susține că o astfel de măsură este cea mai bună modalitate pentru a reduce nivelul datoriei publice.

Camille Landais, profesor de economie în cadrul London School of Economics, a sugerat chiar adoptarea, pentru o perioadă limitată, a unei taxe pe avere la nivel european. „Dacă este nevoie de o anumită formă de reechilibrare calmă a finanțelor publice trebuie făcută într-un mod care este corect și, în mod esențial, persoanele care sunt cele mai capabile să suporte acest lucru”, a spus Landais.

Cancelarul german, Angela Merkel, a fost forțată deja să dezmintă că există planuri referitoare la majorarea taxelor, iar ministrul francez al Finanțelor, Le Maire, a declarat că nu vrea să reintroducă taxa pe avere. În acest context, James Athey, manager la Aberdeen Standard Investments, a subliniat că astfel de reacții sunt de înțeles. „Ideea că poți să crești taxele fără să afectezi creșterea este foarte dificilă”, a explicat Athey.

La rândul lor, băncile centrale ar putea să resimtă presiuni din partea guvernelor pentru a păstra politica monetară relaxată pentru o perioadă mai mare de timp, tolerând o inflație care erodează valoarea datoriilor guvernamentale, o tactică ce a ajutat Marea Britanie să își aducă împrumuturile sub control după cel Al Doilea Război Mondial. Însă inflația ar eroda și economiile populației și ar readuce în minte momente istorice dureroase pentru unele țări, precum Germania în anii 1930.

Ce se întâmplă dacă datoria nu va putea fi readusă sub control? William White, economist șef la Banca Reglementelor Internaționale, spune că aceasta este o posibilitate. „Suntem pe o traiectorie proastă de acumulare a datoriilor. Este nevoie să ne gândim mult mai serios cu privire la restructurarea datoriei într-un mod ordonat”, a menționat White.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.