„Calitatea de membru al CECCAR impune un nivel profesional și un comportament moral impecabile”

„Calitatea de membru al CECCAR impune un nivel profesional și un comportament moral impecabile”

Numărul 12, 14-20 iunie 2016  »  Cariere. Drumul spre performanță

Interviu cu ec. Gheorghe Pâsoi, președintele Filialei CECCAR Buzău

Alexandra Rizea: Vă rugăm să contribuiți și dvs. cu propria experiență la seria de „mărturisiri” pe care CECCAR Business Magazine le aduce în atenția cititorilor în rubrica al cărei titlu vă este, desigur, cunoscut (Cariere. Drumul spre performanță). Prin urmare, care ar fi reperele acestei experiențe?

Gheorghe Pâsoi: De obicei, se vorbește despre „profesia de bază”.

Nu este cea contabilă?

În cazul meu, lucrurile sunt ceva mai complicate dintr-un anumit punct de vedere, dar mai simple din alt punct de vedere.

După un asemenea răspuns, urmează o rugăminte: vă rog să detaliați...

Am absolvit în 1977 Facultatea de Matematică a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Secția de Informatică, cu diplomă de merit, ca urmare a mediei generale de 10.

Felicitări!

Mulțumesc. Detalierea la care dvs. ați făcut trimitere impune câteva precizări. La vremea respectivă, în țara noastră, informatica se afla într-un stadiu incipient, dar perspectivele pe care le deschidea aveau darul să „aprindă” imaginația unui tânăr. Mă simțeam atras de acest domeniu pentru că intuiam, în bună măsură, ce urma să ne ofere viitorul. Și aceasta pentru că, în pofida părerilor că matematica este doar o știință a abstracțiunilor, mi-am dat seama că economia reprezintă domeniul în care cunoștințele dobândite pot fi fructificate cel mai bine. Așa că am urmat și am absolvit, în 1982, Facultatea de Cibernetică Economică și Planificare din ASE București.

Înțelegem că pentru dvs., ca și pentru mulți alți tineri aflați la început de profesie, a avut un rol important percepția faptului că matematica și informatica fac „casă bună” cu științele economice.

Este exact ideea pe care doream să o subliniez. M-am străduit ca la locul meu de muncă, respectiv Centrul Județean de Calcul Buzău, să îmbin cele două profesii, chiar dacă, așa cum se știe, în deceniul al IX-lea din secolul trecut situația economică a țării se degrada continuu. Revoluția din decembrie 1989 m-a găsit în funcția de contabil-șef la Întreprinderea Județeană de Legume și Fructe Buzău. În entuziasmul general de după Revoluție, împreună cu un colectiv de specialiști – pe care nu ezit să-l apreciez drept extraordinar –, am pus bazele Camerei de Comerț și Industrie Buzău, instituție în care am fost circa patru ani contabil-șef. Din această „poziție” am avut șansa să cunosc, din interior, elemente definitorii ale procesului de tranziție spre economia de piață, cu suișurile și coborâșurile lui.

Și ce concluzii ați tras?

Una dintre ele a fost aceea că trebuie să-mi lărgesc orizontul cunoașterii nu din cărți, ci din practică. Profitând de deschiderea țării spre exterior, am lucrat în Germania aproape nouă ani în domeniile economic și administrativ. Bineînțeles, acest fapt s-a reflectat și în condițiile mele materiale, de trai, dar am avut și un câștig extraordinar din însușirea, în condiții foarte bune, a limbii germane. Doream ca, reîntors acasă, să îmi pun în valoare experiența câștigată într-o țară cu o economie de piață consolidată. Concret, mă gândeam cum să dezvolt propria afacere, respectiv societatea comercială pe care am înființat-o în 1991. Această societate a avut o activitate continuă, adaptată la cerințele OG nr. 65/1994 și ale actelor normative ulterioare. A fost înscrisă în Tabloul CECCAR, iar la revenirea în țară din Germania am activat continuu în cadrul ei, ceea ce se întâmplă și în prezent.

Într-adevăr, avem de-a face cu o experiență profesională mai mult decât interesantă. Tocmai pornind de la această experiență, cred că pot să vă adresez o întrebare referitoare la raportul între scop și mijloace: care este punctul dvs. de vedere în această privință?

Nu există o activitate de succes dacă scopul nu este principalul stimulent. Trebuie să spun, cu toată sinceritatea, că nu mi-a fost și nu îmi este indiferent scopul definit prin aspirația la o viață cât mai bună, dar nu trebuie neapărat ca această aspirație să fie dominantă. În ceea ce mă privește, m-am străduit și mă străduiesc, evaluând cu seriozitate rolul competiției într-o economie de piață, să fiu printre cei mai buni, dacă nu cel mai bun, mai ales în profesie. Sigur, n-am reușit totdeauna, dar m-am străduit ca dificultățile și neîmplinirile să constituie pentru mine adevărate lecții de viață. Și când spun „viață” includ neapărat modul de exercitare a profesiei.

Considerați că această viziune se înscrie în domeniul excepțiilor sau al normalului?

Mi-am dorit și îmi doresc o viață normală în profesie, în familie și de aceea consider că mi-am crescut bine și cei doi copii, după cum sper să pot să-mi ajut, în continuare, cei patru nepoți. Fără să neg măcar o clipă importanța pe care o atribui aspectelor de ordin material, așa cum a rezultat din răspunsul meu, consider că o adevărată împlinire personală implică și viața familială. Nu pot încheia răspunsul la întrebarea dvs. fără să reamintesc că Machiavelli este cunoscut mai ales pentru afirmația sa: „Scopul scuză mijloacele”. Lipsită de context și de nuanțe, ideea a făcut carieră, însă, personal, am vrut să dorm liniștit, așa că am apelat la principalul mijloc normal pentru a-mi atinge scopurile, și anume munca.

Cum considerați că modul de gestionare a timpului de care dispuneți influențează deopotrivă activitatea profesională propriu-zisă și exercitarea obligațiilor civice pe care vi le-ați asumat?

În profesia noastră cred că timpul este – alături de competență și responsabilitate – o foarte importantă resursă, una vitală. Prin urmare, gestionarea timpului impune, înainte de toate, luarea în considerare a termenului lung, ca parte a unei viziuni strategice din care să decurgă elementele de ordin tactic, respectiv cele care vizează termenele mediu și scurt. Ce vei face mâine, la ce oră, cât ar dura fiecare acțiune – acestea sunt aspecte importante care ne pot ajuta să eliminăm mult stres și – de ce nu? – să câștigăm timp. Consider că o asemenea viziune trebuie să fie însușită și de clienții noștri, astfel încât să se îndeplinească, în cele mai bune condiții, obiectivele comune. Cât despre obligațiile civice, precizez că, la finalul lunii februarie 2016, colegii mi-au încredințat funcția de președinte al Filialei CECCAR Buzău. Menționez că aceste obligații civice își găsesc locul lor în programarea timpului, constituind și o „evadare” din rutina profesională zilnică.

Ajungând în acest punct al discuției, vă rog să vă referiți la locul pe care îl atribuiți activității Filialei CECCAR Buzău în ansamblul de preocupări menite să accelereze dezvoltarea economico-socială a județului.

Buzăul este un județ de mijloc din punctul de vedere al dezvoltării economico-sociale, neputându-se compara cu Brașov, Constanța sau alte județe de top. În acest context, activitatea CECCAR este menită să ajute, în primul rând, la menținerea și consolidarea societăților existente, să sprijine aceste entități să desfășoare o activitate normală, fără sincope și să le ferească de... cheltuieli nedeductibile.

Care este evaluarea dvs. privind stadiul și perspectivele colaborării cu instituțiile publice județene, precum și cu alte organizații profesionale care își desfășoară activitatea în profil teritorial?

Filiala Buzău a avut și are foarte bune relații cu instituțiile publice locale. S-au organizat numeroase întâlniri cu reprezentanți ai acestor instituții, întâlniri care au avut efecte benefice pentru ambele părți. Cu privire la alte organizații profesionale din teritoriu, precizez că am colaborat și colaborăm cu filialele UNPIR și ANEVAR și sper să avem o bună colaborare și cu UNETJ. Toate acestea s-au realizat mai ales cu ajutorul membrilor CECCAR care sunt, simultan, membri ai acestor organizații.

Ce vă propuneți să întreprindeți dvs., dar și Filiala Buzău a CECCAR, în perioada următoare, sub semnul conceptului de „dezvoltare personală”?

Prima condiție pentru a avea rezultate în dezvoltarea personală este să știi care ți-e scopul. Parafrazându-l pe Pera Novacovici, trebuie să spun că, în condițiile în care scopul tău este să fiu mai fericit sau să am bani ori să fiu liber, șansele tale sunt aproape de zero. Mai fericit în comparație cu ce? Câți bani vrei să ai, în cât timp și cum anume îi vei face? Să fii liber în ce sens? Ce înseamnă libertate pentru tine? Fără definirea foarte clară și specifică a obiectivelor și visurilor, vei orbecăi în întuneric, frustrat că eforturile tale nu se materializează. Cred că fiecare membru al CECCAR ar trebui să-și aloce timpul necesar pentru a-și clarifica obiectivele și visurile în permanent raport cu evoluția realității. În această viziune ne propunem, în perioada următoare, să acționăm astfel încât și Filiala CECCAR Buzău să se afirme tot mai puternic, ca un club de elită al „meseriașilor” contabili. Suntem mândri de calitatea de membru al CECCAR, de istoria, de realizările organizației noastre, de șansa de a contribui la creșterea prestigiului profesiei contabile. Calitatea de membru al CECCAR impune un nivel profesional și un comportament moral impecabile, abilități deosebite de comunicare, puterea de a explica și de a răspunde clar și mai ales corect și documentat la orice întrebări ale clienților noștri. Conștientizarea acestor exigențe constituie substanța acțiunilor pe care le desfășurăm.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.