Când un „și” este inutil?
Numărul 28, 11-17 octombrie 2016 » La început a fost cuvântul...
Grija de a evita cacofoniile în scris și, mai ales, în vorbirea curentă – ceea ce este perfect justificat – a dus și duce la adoptarea de formule care vin în directă contradicție cu spiritul limbii române, cu exprimările corecte din toate punctele de vedere. Astfel, ne este dat să auzim tot mai des „eu, ca și contribuabil”, „ca și comportament”, „ca și coleg” etc., etc. Unii mai cred că, după cuvinte care au un „ca” la final înainte de un alt „ca” sau „cu”, „ce”, evitarea cacofoniei este posibilă cu formula de genul „politica, virgulă, care…”. Soluția nu constă nici în acel buclucaș „și” și nici în completarea cu „virgulă”, ci în formularea unei fraze care, din start, evită cacofoniile.
Pornind chiar de la exemplele de mai sus, frazele corecte ar fi „eu, în calitate de contribuabil”, „în ceea ce privește comportamentul”, „în postura de coleg”, „politica menită să” ori „politica îndreptată spre”.
Poate că aspectul cel mai neplăcut îl oferă frazele care conțin un „și” inutil deoarece – în alte situații – nu există „pericolul” de a se comite cacofonii. De exemplu, auzim frecvent formule de genul „ca și țară, România”, „este considerat ca și cert învingător”, „lucrează ca și expert”, „ca și prezență notabilă” etc. etc. Când după cuvântul care se termină cu un „ca” ori „ce” vine un altul care începe cu o consoană sau o vocală ce nu repetă construcția anterioară („ca”/„ce”) nu mai este nevoie de niciun „și”. Este corect să se spună „ca țară, România”, „este considerat ca învingător”, „lucrează ca expert”.
Bineînțeles, este de preferat să evităm abuzul de „ca”, astfel încât să nu mai fie nevoie de adaosuri inutile și chiar inadecvate din punct de vedere lingvistic. Alte câteva exemple, cred, vor fi lămuritoare. De câte ori n-ați auzit, pe stradă, dar și la posturi de radio și televiziune, formule de genul „riscul ca să apară complicații nu este exclus”, „vrea ca să-și găsească o slujbă”, „este obligatoriu ca să obțină acordul părților”? Eliminați acel „ca” și veți vedea ce bine sună frazele cu pricina. De data aceasta, „și” se află la locul lui, așa cum trebuie. La fel ca (și acesta la locul potrivit) în poveștile lui Ispirescu, încheiem cu „și v-am spus povestea așa...”. (T.B.)
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou
Corul Madrigal. Concerte ale valorilor muzicale la superlativ