Cauze și efecte
Numărul 6, 20-26 feb. 2018 » La început a fost cuvântul...
Ce se poate înţelege din următoarea frază (rostită la o emisiune TV): „Creşterea produsului intern brut se explică, în principal, prin sporurile înregistrate la aproape toate resursele şi utilizările incluse în acest indicator”? Nimic altceva decât că suma unor sporuri se regăseşte într-un indicator sintetic. Dar, oare, cauza unor „creşteri” se poate explica prin… respectivele „creşteri”? Profesioniştii contabili ştiu prea bine că „sporurile” cele mai diverse îşi au sorgintea în investiţii, mai ales cele care vizează perfecţionarea resurselor umane, promovarea de tehnică şi tehnologii avansate, susţinerea unui management performant etc. Nicio analiză serioasă nu este posibilă fără luarea în considerare a raportului real dintre cauze şi efecte.
O atestă şi următoarea afirmaţie „culeasă” tot dintr-o emisiune TV: „Deficitul comercial se datorează faptului că volumul importurilor a fost mai mare decât cel al exporturilor”. În fond, această frază nu a oferit telespectatorilor decât… definiţia „deficitului comercial” (importuri mai multe şi cu o valoare mai mare decât exporturile). Or, acel „datorită” avea, în intenţia participantului la emisiune, rolul de a preciza cauza respectivului deficit. Ca şi în primul exemplu, nu se poate clarifica nimic dacă „efectul” este explicat tot prin acelaşi „efect”. Prepoziţia „datorită” merită o observaţie cu „bătaie mai lungă”. Sensul exact este acela de a identifica factorul sau factorii care determină un rezultat („efect”) pozitiv. Când, însă, este vorba despre un fapt, un proces, un fenomen categoric negativ, precum creşterea „deficitului comercial”, apare impropriu (cel puţin atât) să se recurgă la acel „datorită”. Obligatoriu trebuie să fie înlocuit cu „din cauza” ori cu ceva similar.
Un alt exemplu (de această dată, din presa print) reconfirmă necesitatea de a se acorda mai multă atenţie proprietăţii termenilor care sunt sinonimi. Un analist scria: „Consecinţele acestor măsuri au avut un impact deosebit asupra bilanţului prezentat de numeroşi întreprinzători”. Eroarea constă în folositrea cuvântului „consecinţe”, pentru a se referi tot la… „consecinţe”. Noţiunea de „impact”, asemenea celor de „efect”, „rezultat” etc. nu înseamnă altceva decât „consecinţe”. Cum se vede, fie şi numai din aceste mostre, „cauzele” unor greşeli de exprimare sunt, de regulă, numeroase şi diverse, însă dacă ne referim tot la… „consecinţe”, ele sunt mereu aceleaşi: diminuarea posibilităţilor de a comunica astfel încât să ne înţelegem unii cu alţii. În această privinţă, raportul dintre cauză şi efect este cât se poate de evident, riscul de confuzie fiind minim. (T.B.)
(Copyright foto: garloon / 123RF Stock Photo)
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou