CE a prezentat rapoartele de ţară pentru cele 27 de state membre. Pentru prima dată, documentele au evaluat progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU

CE a prezentat rapoartele de țară pentru cele 27 de state membre. Pentru prima dată, documentele au evaluat progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU

Numărul 8, 3-9 martie 2020  »  Analize și sinteze

Comisia Europeană (CE) a publicat, zilele trecute, rapoartele de țară, în care analizează principalele provocări socio-economice cu care se confruntă fiecare stat membru. „În cazul României, au fost realizate progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară”, precizează Executivul comunitar, într-un comunicat.

Analiza din rapoartele de țară reflectă Strategia anuală privind creșterea durabilă care a fost prezentată în decembrie 2019, axându-se pe durabilitatea competitivă cu scopul de a construi o economie în serviciul cetățenilor și benefică pentru planetă. Rapoartele evaluează, de asemenea, pentru fiecare stat membru, cum au pus în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale și ce rezultate au obținut în ceea ce privește tabloul de bord social care însoțește acest pilon. Rapoartele de țară se axează pe patru dimensiuni: durabilitatea mediului, creșterea productivității, echitatea și stabilitatea macroeconomică.

Pentru prima dată, rapoartele au evaluat progresele înregistrate de statele membre în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, evidențiind politicile macroeconomice și de ocupare a forței de muncă ce pot contribui la realizarea acestora. Rapoartele analizează, de asemenea, provocările și oportunitățile care decurg pentru fiecare țară din tranziția climatică și cea energetică. În aceeași ordine de idei, ele identifică domeniile prioritare care ar trebui să beneficieze de ajutor din partea Fondului pentru o tranziție justă. „Vestea bună e că dezechilibrele din UE sunt în scădere. Statele membre ar trebui să valorifice această tendință pozitivă și să continue reformele astfel încât economia noastră să fie viabilă pe termen lung. Ele trebuie să reducă nivelul datoriei, să stimuleze productivitatea și să facă investițiile adecvate pentru a asigura o tranziție justă către o economie durabilă și favorabilă incluziunii”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor. 

Deficitul de personal calificat și neconcordanța dintre oferta și cererea de competențe, frâne ale creșterii potențiale

Obiectivul Pactului ecologic european este ca Europa să devină primul continent care să atingă obiectivul neutralității climatice până în 2050. Rapoartele de țară conțin o analiză consacrată aspectelor de durabilitate a mediului. Ele analizează evoluția reformelor și a nevoilor celor mai stringente în materie de investiții, în sectoare precum cel energetic, al transporturilor și al construcțiilor, iar concluziilor lor pot ghida acțiunile de politică întreprinse de statele membre în concordanță cu această prioritate.

Rapoartele de țară evidențiază faptul că, în ceea ce privește ratele șomajului, persistă diferențe semnificative de la un stat membru la altul, în timp ce rata sărăciei și a excluziunii sociale continuă să scadă pe fondul condițiilor bune de pe piața muncii. Prin urmare, va fi esențial să se pună în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale astfel încât tranziția climatică și cea digitală să fie juste și echitabile din punct de vedere social.

Creșterea productivității rămâne problematică, mai ales în lumina schimbărilor demografice. Nivelul insuficient al investițiilor, îmbătrânirea forței de muncă, deficitul de personal calificat și neconcordanța dintre oferta și cererea de competențe frânează creșterea potențială.

Persistă diferențe foarte mari între statele membre din punctul de vedere al situației datoriei și al provocărilor în materie de durabilitate. Deficitele publice ale țărilor din UE au început, în medie, să fie din nou în creștere, inversând tendința de scădere din ultimii ani. Nivelurile actuale ridicate ale datoriei publice reprezintă o sursă de vulnerabilitate în unele state membre.

Progrese în ceea ce privește realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU

Una dintre noile caracteristici ale semestrului european constă în integrarea ODD. Fiecare raport de țară include acum o evaluare sintetică a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește realizarea ODD, precum și o anexă specifică în care sunt prezentate rezultatele în materie de ODD ale fiecărui stat membru și tendința care se poate observa în ultimii cinci ani. În ansamblu, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește aproape toate cele 17 ODD.

„În următorii ani, vom continua să aprofundăm și mai mult analiza pentru a monitoriza îndeplinirea ODD și a asigura tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, precizează CE, în comunicat.

Identificarea domeniilor prioritare care ar putea beneficia de finanțare din partea Fondului pentru o tranziție justă

Tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic trebuie să fie echitabilă și justă din perspectivă socială. Rapoartele de țară se concentrează asupra regiunilor și sectoarelor cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Ele includ o analiză a provocărilor cu care se confruntă statele membre în contextul tranziției și prezintă domeniile prioritare care ar trebui să beneficieze de sprijin din partea Fondului pentru o tranziție justă, astfel încât, în eforturile UE de a atinge obiectivul neutralității climatice, nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Progresele înregistrate în materie de reforme

Perspectiva economică incertă subliniază importanța reformelor de consolidare a creșterii potențiale. Rapoartele de țară evaluează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate fiecărei țări (RST), care sunt orientări personalizate de politică pe care Comisia le oferă în fiecare an statelor membre.

Concluziile rapoartelor de țară arată că, mai ales în domeniul serviciilor financiare și al politicilor active pe piața forței de muncă, recomandările adoptate în 2019 au fost în general puse în aplicare. Rata de implementare a reformelor s-a menținut la un nivel scăzut în sectoare precum concurența în domeniul serviciilor și asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

În ansamblu, statele membre au realizat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a aproximativ două treimi din recomandările formulate de când a fost lansat semestrul european, în 2011.

La elaborarea și punerea în aplicare a reformelor, statele membre beneficiază de ajutor din partea Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS). În acest context, zilele trecute, Comisia a adoptat Programul de lucru anual al PSRS pentru 2020, prin care va oferi pentru prima dată sprijin tuturor celor 27 de state membre, prin intermediul unui număr de peste 240 de proiecte de reformă.

Corectarea dezechilibrelor macroeconomice

Procedura privind dezechilibrele macroeconomice are scopul de a identifica, a preveni și a corecta dezechilibre macroeconomice potențial dăunătoare care ar putea afecta stabilitatea economică a unui anumit stat membru, a zonei euro sau a UE în ansamblul său.

Raportul din 2020 privind mecanismul de alertă a identificat 13 state membre care ar trebui să facă obiectul unui bilanț aprofundat pentru a se evalua dacă acestea se confruntă sau riscă să se confrunte cu dezechilibre. În raport se analizează gravitatea dezechilibrelor, evoluția acestora și măsurile de politică adoptate pentru a le corecta. În concluziile rezultate în urma acestor bilanțuri aprofundate, cuprinse în rapoartele de țară pentru statele membre în cauză, s-a constatat că:

  • Grecia, Italia și Cipru se confruntă în continuare cu dezechilibre excesive;
  • Germania, Irlanda, Spania, Țările de Jos, Franța, Croația, Portugalia, România și Suedia se confruntă în continuare cu dezechilibre;
  • Bulgaria nu se mai confruntă cu dezechilibre.

Orientări actualizate pentru ocuparea forței de muncă: condiții de lucru echitabile, transparente și previzibile

CE a adoptat o propunere de actualizare a orientărilor pentru ocuparea forței de muncă, în care sunt prezentate prioritățile comune ale politicilor naționale de profil. Cu un accent puternic pe obiectivul construirii unei economii sociale de piață durabile, propunerea asigură concordanța orientărilor pentru ocuparea forței de muncă cu cele patru dimensiuni ale Strategiei anuale privind creșterea durabilă și cu comunicarea Comisiei intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”. Propunerea integrează, totodată, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. În orientările actualizate se face referire la condiții de muncă echitabile, transparente și previzibile, la îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme online, la un rol sporit al partenerilor sociali și la necesitatea de a se acorda o mai mare atenție grupurilor cu venituri mici și medii atunci când se abordează chestiunea asigurării unor salarii echitabile, în măsură să asigure un nivel de trai decent.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.