CE prognozează o scădere a PIB în România de 6% în 2020 şi o creștere de 4% în 2021

CE prognozează o scădere a PIB în România de 6% în 2020 și o creștere de 4% în 2021

Telex » Știri 7 iulie, 12:13  

Potrivit previziunilor economice din vara anului 2020, România va înregistra o contracție de 6% din PIB în 2020 și o creștere de 4% în 2021, conform Comisiei Europene (CE), care a prezentat astăzi prognoza de vară, informează Mediafax. Inflația în țara noastră ar urma să atingă 2,5% în acest an și 2,8% anul viitor,

Conform previziunilor, economia UE se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național. Din cauza faptului că eliminarea restricțiilor de deplasare a persoanelor are loc mai lent decât s-a estimat în previziunile din primăvară, impactul asupra activității economice în 2020 va fi mai semnificativ decât s-a anticipat.

Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3% în 2020 și va crește cu 5,8% în 2021. Se preconizează, prin urmare, că în 2020 contracția va fi semnificativ mai mare de 7,7%, cifra estimată pentru zona euro, și de 7,4%, cifra estimată pentru UE în ansamblul său în previziunile din primăvară. La rândul ei, creșterea va fi în 2021 ceva mai puțin solidă decât s-a previzionat în primăvară.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Impactul economic al restricțiilor de deplasare a persoanelor este mai grav decât ne-am așteptat la început. Situația este încă dificilă și ne confruntăm cu numeroase riscuri, printre care se numără un nou val masiv de infecții. În orice caz, aceste previziuni arată clar de ce avem nevoie de un acord cu privire la pachetul nostru ambițios de măsuri de redresare, NextGenerationEU, pentru a ajuta economia. În ceea ce privește anul în curs și anul viitor, ne putem aștepta la o relansare economică, dar trebuie să fim atenți la ritmul diferit al redresării. Trebuie să ne protejăm în continuare lucrătorii și companiile și să ne coordonăm strâns politicile la nivelul UE, pentru a ne asigura că vom ieși din această criză mai puternici și uniți”.

Este de așteptat ca redresarea să înceapă să producă efecte în a doua jumătate a anului 2020.

Impactul pandemiei asupra activității economice era deja considerabil în primul trimestru al anului 2020, cu toate că majoritatea statelor membre au început să introducă restricții de deplasare a persoanelor abia la jumătatea lunii martie. Întrucât a intervenit o perioadă mult mai lungă de perturbări și au fost aplicate restricții de deplasare a persoanelor în al doilea trimestru al anului 2020, se estimează că producția economică s-a contractat mult mai mult decât în primul trimestru. Cu toate acestea, datele preliminare pentru mai și iunie sugerează că este posibil ca perioada cea mai grea să fi trecut. Conform estimărilor, redresarea va începe să producă efecte în a doua jumătate a anului, deși aceasta va rămâne incompletă și inegală de la un stat membru la altul.

Șocul produs de pandemie asupra economiei UE este simetric în condițiile în care pandemia a afectat toate statele membre. Cu toate acestea, se preconizează că atât scăderea producției în 2020, cât și intensitatea relansării economice în 2021 vor varia foarte mult. Conform estimărilor, diferențele în ceea ce privește amploarea impactului pandemiei și forța redresării de la un stat membru la altul vor fi și mai pronunțate decât s-a estimat în previziunile din primăvară.

Perspectiva globală asupra inflației s-a schimbat foarte puțin de la previziunile din primăvară, deși s-au înregistrat schimbări semnificative ale factorilor care stau la baza prețurilor. Cu toate că prețurile petrolului și ale alimentelor au crescut mai mult decât s-a preconizat, este de așteptat ca efectul acestei creșteri să fie contrabalansat de perspectivele economice mai nefavorabile și de efectul reducerilor TVA și al altor măsuri luate în unele state membre.

În zona euro, inflația, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,3% în 2020 și la 1,1% în 2021. În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 0,6% în 2020 și la 1,3% în 2021.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt deosebit de mari și se concentrează în principal pe o evoluție negativă.

Amploarea și durata pandemiei, precum și ale restricțiilor de deplasare a persoanelor care ar putea fi necesare în viitor rămân în mare parte necunoscute. Conform scenariului care stă la baza previziunilor, relaxarea restricțiilor de deplasare a persoanelor va continua și nu va exista un „al doilea val” de infecții. Există riscuri considerabile ca piața forței de muncă să fie mai afectată pe termen lung decât s-a estimat și ca dificultățile legate de lichidități să se transforme în probleme de solvabilitate pentru multe întreprinderi. Stabilitatea piețelor financiare este expusă riscurilor și există pericolul ca statele membre să nu poată coordona suficient răspunsurile strategice naționale. Imposibilitatea ajungerii la un acord cu privire la relațiile comerciale viitoare dintre Regatul Unit și UE ar putea duce, de asemenea, la o creștere mai redusă, în special pentru Regatul Unit. La un nivel mai general, politicile protecționiste și o îndepărtare excesivă de lanțurile globale de producție ar putea avea la rândul lor efecte negative asupra comerțului și a economiei mondiale.

Există și riscuri în sensul creșterii, precum disponibilitatea rapidă a unui vaccin împotriva coronavirusului.

Propunerea Comisiei de plan de redresare, concentrată pe un nou instrument, NextGenerationEU, nu este luată în calcul în aceste previziuni, deoarece încă nu s-a ajuns la un acord în privința ei. Un acord asupra propunerii Comisiei este, așadar, considerat, de asemenea, un risc în sensul creșterii.

Într-un sens mai general, nu poate fi exclusă o relansare economică mai rapidă decât se estima, în special dacă situația epidemiologică permite o eliminare mai rapidă decât se preconizase a restricțiilor rămase.

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la 26 iunie. Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la 30 iunie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivel de politici.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.