Cifre și numere
Numărul 6, 16-22 feb. 2021 » La început a fost cuvântul...
Am mai avut prilejul să consemnăm interesul cu care membri ai Academiei Române urmăresc modul în care mass-media autohtonă respectă regulile lingvistice și logice, necesare într-o comunicare utilă. Revenim și redăm, în continuare, precizările președintelui celui mai înalt for științific și cultural al țării, acad. Ioan-Aurel Pop. Deși istoric de profesie, acad. Pop se ocupă permanent de promovarea scrierii și vorbirii corecte. Astfel, într-un recent articol, reamintea următoarele: „Cifrele, în aritmetică, sunt acele semne grafice numite arabe, de la 0 (zero) până la 9 (nouă), sau romane, chirilice etc. Cifrele sunt, prin urmare, semnele care servesc la scrierea numerelor și nu pot fi confundate cu numerele. În momentul în care spun 4 mere, nu este vorba despre o cifră, ci despre un număr.
Cifrele sunt doar vehicule ale numerelor, iar noi, în viața cotidiană, operăm cu numere. O confuzie frecventă se face și atunci când se dau procentaje. De exemplu, este greșit să se spună «un procent de 30 la sută», fiindcă un procent înseamnă unu la sută. Corect ar fi «un procentaj de 30 la sută». Pot să spun, de pildă, «un procent din populația activă nu muncește», ceea ce înseamnă că unu la sută din populația aptă de muncă nu muncește. Dar dacă spun că «un procent de 20 la sută din populația activă nu muncește» este eronat.
De regulă, numerele mici, de la zero până la nouă, se scriu cu litere, iar cele mari cu cifre, mai ales în textele literare.”
Mai departe, președintele Academiei Române a remarcat:
„În românește este incorect să scriem «30 oameni se aflau în stradă», pentru că nu este vorba despre un text din telegramele de altădată, când trebuia să se facă economie de cuvinte. Corect este «30 de oameni». Prepoziția «de» se pune după numerele mari. Spunem «un om, doi oameni, trei oameni, 11 oameni..., 30 de oameni... 90 de oameni, 100 de oameni». După numărul 100, se revine, «101 oameni, 102 oameni, 103 oameni», dar «120 de oameni, 121 de oameni».”
Vom continua să consemnăm opinii ale unor personalități publice care – cu autoritatea lor intelectuală, unanim recunoscută – pledează atât de convingător în susținerea tuturor demersurilor îndreptate spre cultivarea limbii noastre, ca suport de neînlocuit al unei comunicări corecte, eficiente. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou