Cluj-Napoca, orașul cu cele mai multe proiecte smart din România

Cluj-Napoca, orașul cu cele mai multe proiecte smart din România

Numărul 29-30, 27 iul.-9 aug. 2022  »  Conectarea la era digitală

Cluj-Napoca este orașul cu cel mai mare număr de proiecte smart din România (63), urmat de Iași (56) și București - la nivel de primărie generală, cu 54 de proiecte, se arată în cea de-a șasea ediție a Radiografiei proiectelor Smart City din România, publicată de un integrator de soluții, relatează Agerpres. Astfel, potrivit Vegacomp Consulting, pe lista proiectelor Smart City din România se aflau, în luna iunie a acestui an, 1.001 de inițiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 144 de orașe mari, medii și mici din țară, comparativ cu 860 de proiecte din 124 de orașe, la nivelul lunii iunie 2021.

Radiografia prezintă un număr de 470 de proiecte Smart City finalizate în România, până în prezent.

Astfel, cumulat, primăriile de sector și primăria generală a Capitalei ocupă detașat primul loc la nivel național, cu 115 proiecte. În același timp, Cluj-Napoca devine orașul din România cu cel mai mare număr de proiecte (63) și urcă pe prima poziție în Top 10 Smart City, urmat de Iași cu 56 de proiecte, și București (la nivel de primărie generală) cu 54 de proiecte.

Totodată, Alba Iulia, care în ultimii ani a ocupat primele poziții, coboară anul acesta pe locul 4, cu 49 de proiecte. În clasament urmează Sibiu și Sectorul 4 din București, cu câte 35 de proiecte, fiecare, Oradea și Timișoara împart locul șase - fiecare cu câte 26 de proiecte, Arad și Slănic Moldova (cu câte 25 de proiecte).

Topul este completat de Bistrița (20), Hârșova (19), Brașov și Botoșani (câte 18 proiecte).

La nivelul orașelor medii, clasamentul este condus de Alba Iulia (49), Sibiu (35) și Oradea (26), în timp ce podiumul orașelor mici este ocupat detașat de Hârșova (19), Avrig (14) și Aleșd (10).

„Proiectele Smart City identificate își păstrează clasificarea, în aceleași șase Verticale Smart City - Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance, verticale care sunt în concordanță cu raportările Uniunii Europene. Ca și în ediția trecută, verticala Smart Mobility își păstrează poziția de lider și, mai mult decât atât, crește semnificativ față de anii anteriori: în 2020 cuprindea 188 de proiecte, în 2021 nu mai puțin de 260 proiecte, ajungând în 2022 la 322 proiecte axate în principial pe modernizarea transportului și a managementului de trafic. În clasament urmează Smart Governance, cu 238 proiecte, în creștere față de cele 226 de proiecte ale anului trecut, verticală ce își menține a doua poziție a clasamentului. Smart Living se regăsește pe locul trei, cu 217 de proiecte, mai mult cu 43 de inițiative față de anul 2021. Smart Economy își menține locul al patrulea, cu 130 de proiecte și un ușor avans de 31 inițiative. Pe ultimele două poziții rămân Smart Environment, cu 59 de proiecte, în scădere de la cele 64 din 2021 și respectiv, Smart People, cu doar 35 de inițiative, mai puțin cu două proiecte față de anul trecut”, conform datelor centralizate în raport.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.