Creșteri și descreșteri

Creșteri și descreșteri

Numărul 41, 31 oct. - 6 nov. 2017  »  La început a fost cuvântul...

În ultimele zile s-a vorbit mult despre raportul dintre evoluția inflației și dinamica dobânzilor, temă esențială pentru toți concetățenii, preocupați firesc de propriul nivel de trai. Explicațiile specialiștilor au fost și sunt bine-venite, numai că în „focul demonstrațiilor” se mai neglijează unele reguli ale exprimării corecte. Bunăoară, s-a folosit, până la saturație, formula „creșterea inflației”. Or, ce altceva înseamnă „inflație”, dacă nu... „creștere”? O „creștere” specifică, legată de prețuri, însă procesul pe care îl definește este tot... „creștere”. Formula corectă este – o știu bine profesioniștii contabili – „creșterea ratei inflației”.

Desigur, există aspecte de fond legate, bunăoară, de „creșterea economică”. Într-o emisiune de televiziune, un nespecialist în materie afirma că „datele statistice referitoare la PIB arată că nu avem de-a face cu schimbări calitative certe în privința dezvoltării economice”. Se cunoaște, însă, că fiecare factor de „creștere” sau de „descreștere” contribuie la o anumită evoluție a PIB. Creșterea economică se manifestă, totdeauna, tridimensional: cantitativ, structural și... „calitativ”. Mai mult decât atât: fără „creștere economică” nu există „dezvoltare economică”.

Să trecem, totuși, peste asemenea elemente de fond și să ne referim strict la „calitatea” exprimării, respectiv la respectarea regulilor gramaticale și de logică. Într-o știre radiodifuzată s-a apreciat că „diminuarea ponderii construcțiilor în PIB atestă o mult prea prelungită scădere a volumului activității din această ramură”. Păi, cum altfel? Ponderea unei ramuri în PIB, dacă se diminuează, nu înseamnă, oare, că se înregistrează taman o „scădere” a volumului de activitate în respectiva ramură?

Cele mai multe erori pe tema dată vizează exprimările cu iz pleonastic. De exemplu: „Reducerea numărului de șomeri confirmă creșterea gradului de ocupare a populației active”. De fapt, „diminuarea” șomajului nu este altceva decât „creșterea” gradului de ocupare și... viceversa, cum ar spune Caragiale. Sau: „Fenomenul reprezentat de descreșterea demografică este îngrijorător deoarece rata natalității este mai mică decât rata mortalității”. În această frază nu avem de-a face cu un raport între cauză și efect, ci cu o pseudoexplicație întrucât tocmai sporul mai mic la „natalitate” comparativ cu cel de „mortalitate” definește chiar fenomenul numit „descreștere demografică”. Mai pe scurt, „aceeași Mărie cu aceeași pălărie.

Să mai reflectăm asupra următoarei fraze, reținută, ca și cele precedente, dintr-o emisiune televizată: „Extinderea bazei de raportare impune creșterea ariei indicatorilor supuși colectării datelor”. Poate, oare, să se „extindă” ceva fără să aibă loc o „creștere a ariei de cuprindere”, în cazul dat, „creșterea numărului de indicatori”, cu datele aferente?

În dicționare sunt menționate zeci de cuvinte sinonime cu substantivele „creștere” și „descreștere”. Atenție, deci: acesta nu este un motiv (o justificare) pentru o „creștere” simetrică a pleonasmelor în exprimarea scrisă sau verbală. Este de preferat o „descreștere” a numărului de asemenea erori. Ceea ce este nu numai necesar, ci – cum s-a văzut – și posibil. (T.B.)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.