Curtea de Conturi Europeană a identificat lacune în detectarea, soluționarea și raportarea conflictelor de interese în politica agricolă și în politica de coeziune, în UE

Curtea de Conturi Europeană a identificat lacune în detectarea, soluționarea și raportarea conflictelor de interese în politica agricolă și în politica de coeziune, în UE

Numărul 10, 15-21 mar. 2023  »  Lumea în care trăim

Chiar dacă există cadrul necesar pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, persistă o serie de lacune în ceea ce privește promovarea transparenței și detectarea situațiilor de risc de conflict de interese, arată un raport al Curții de Conturi Europene, care s-a concentrat pe modul în care chestiunea conflictelor de interese este abordată în politica agricolă și în politica de coeziune, relatează Agerpres. "În lumina legislației revizuite și a cazurilor recente, am dorit să verificăm dacă Comisia Europeană și statele membre au abordat în mod adecvat conflictele de interese în cadrul politicii agricole comune și al politicii de coeziune. Am constatat că s-au depus eforturi pentru a aborda problema, dar că există în continuare lacune. Raportarea cazurilor ar trebui îmbunătățită, astfel încât să se dispună de o imagine de ansamblu clară asupra sumelor afectate de conflicte de interese", a declarat Pietro Russo, membrul Curții de Conturi Europene care a condus acest audit.

Normele UE impun ca toate persoanele implicate în gestionarea fondurilor UE (atât la nivelul UE, cât și la nivel național) să evite orice conflict de interese rezultat din motive care implică afinități politice sau naționale, interes economic sau orice alt interes personal direct sau indirect; atunci când se identifică un conflict de interese perceput ca atare sau efectiv, autoritatea relevantă trebuie să se asigure că persoana în cauză încetează toate activitățile în legătură cu respectiva chestiune.

La nivel național, declarațiile pe proprie răspundere sunt metoda cea mai utilizată pentru a preveni și a gestiona astfel de situații. Însă, declarațiile se pot dovedi nefiabile, iar verificarea încrucișată a informațiilor poate fi uneori dificil de realizat din cauza capacității administrative insuficiente, a normelor în materie de protecție a datelor și a dificultăților de ordin general asociate obținerii unei transparențe complete. Auditorii au constatat că, în țările examinate (Germania, Ungaria, Malta și România), declarațiile pe proprie răspundere nu erau obligatorii pentru membrii executivului implicați în procesul decizional și în alocarea de fonduri în cadrul programelor UE, chiar dacă acest lucru era cerut în mod explicit, încă din 2018, în diverse regulamente. Declarațiile sunt utilizate pe scară largă și la nivelul UE și au loc unele verificări, în special pentru funcțiile sensibile. Cu toate acestea, situațiile de "uși turnante" (atunci când un membru al personalului trece de la rolul său de funcționar public la un rol în sectorul privat în același domeniu) creează, în mod intrinsec, un risc de conflict de interese. De aceea, auditorii consideră că este nevoie de o gestionare mai activă a unor astfel de cazuri.

Potrivit auditorilor, autoritățile naționale pun un accent puternic pe detectarea conflictelor de interese în achizițiile publice, dar nu acordă întotdeauna o atenție suficientă anumitor semnale de alertă, cum ar fi un număr mare de proceduri fără o concurență adecvată (contracte negociate fără să aibă loc o procedură competitivă de atribuire sau solicitanți care au legături cu alte părți interesate participante la proiecte finanțate de UE). Auditorii observă, de asemenea, că nu sunt încă instituite măsuri pentru avertizorii de integritate și că numeroase state membre înregistrează întârzieri în transpunerea normelor privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Sursele aflate la dispoziția publicului nu conțin, în prezent, informații privind beneficiarii finali din spatele persoanelor juridice, ceea ce limitează controlul public. Dezvăluirea acestor informații va deveni obligatorie în sistemele de gestiune și de control ale țărilor UE în noua perioadă de programare în domeniul coeziunii (2021-2027). Începând din 2023, beneficiarii fondurilor din agricultură vor trebui să furnizeze informații cu privire la grupurile de întreprinderi din care fac parte.

Auditorii observă totodată că nu există informații disponibile pentru public cu privire la amploarea conflictelor de interese în cadrul gestiunii partajate a cheltuielilor UE și că lipsesc indicatori care să măsoare frecvența și magnitudinea acestei probleme. Nu toate neregulile sunt raportate, de exemplu atunci când suma implicată nu depășește 10.000 de euro sau atunci când neregula este detectată și corectată la nivel național înainte de a se solicita Comisiei plata. Circa jumătate din cheltuielile UE fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre. Sunt incluse aici cele două fonduri agricole - Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) -, precum și cele trei fonduri principale din domeniul coeziunii: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune. În cadrul gestiunii partajate, Comisiei îi revine responsabilitatea generală pentru execuția bugetului, în timp ce statele membre trebuie să ia măsuri eficace și proporționale pentru a preveni, a detecta și a corecta neregulile, autoritățile naționale fiind cele cărora le revine responsabilitatea principală de a identifica și de a aborda conflictele de interese la nivelul beneficiarilor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.