Curtea de Conturi Europeană: Setul de instrumente de care dispune UE pentru a face faţă crizelor financiare s-a îmbunătăţit

Curtea de Conturi Europeană: Setul de instrumente de care dispune UE pentru a face față crizelor financiare s-a îmbunătățit

Telex » Știri 25 septembrie, 9:22  

Impactul pandemiei de COVID-19 depășește cu mult impactul crizei datoriilor suverane dintre 2008 și 2012, iar unda de șoc economic continuă să se propage, arată un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, în care instituția face bilanțul evoluțiilor din ultimul deceniu de la nivelul arhitecturii economice și financiare a UE și semnalează provocările nesoluționate, riscurile potențiale și lacunele în materie de politici, informează Agerpres. Potrivit Curții de Conturi Europene, criza financiară mondială din perioada 2008-2012, precum și criza economică și cea a datoriilor suverane din zona euro care au rezultat au avut efecte pe termen lung asupra creșterii și a stabilității bugetare în UE. Efectele acestor crize au fost accentuate de deficiențele sistemului financiar al UE și de inadecvarea instrumentelor de politică, a monitorizării și a mediului normativ, precum și de arhitectura instituțională incompletă a zonei euro. Pandemia de COVID-19 testează în prezent reziliența arhitecturii economice și financiare a UE, din punctul de vedere atât al dimensiunii efectului economic, cât și al amplorii răspunsului public.

„Am considerat că este important să facem un bilanț al răspunsurilor aduse de UE, după un deceniu de la criza financiară mondială”, a declarat Ivana Maletic, membru al Curții de Conturi Europene responsabilă de acest document de analiză. „Șocul economic antrenat de COVID-19 este mult mai mare decât cel produs de criza din 2008, dar dacă vom ține seama de învățămintele desprinse, acest lucru ne va ajuta să răspundem la dificultățile actuale”.

În cadrul acestui document de analiză, care se bazează pe audituri și analize anterioare realizate de organizații internaționale și de alte organizații ale UE competente, Curtea observă că setul de instrumente de care dispune Uniunea Europeană pentru a face față crizelor financiare s-a îmbunătățit în ultimii ani. UE a înființat autorități de supraveghere la nivel european în sectorul financiar, a înăsprit reglementarea și supravegherea bancară și a creat un cadru pentru rezoluția ordonată a băncilor. Aceste măsuri au contribuit la combaterea unora dintre deficiențele prezente în supravegherea și în rezoluția bancară în 2009. Au fost demarate, de asemenea, eforturi de construire a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital.

Curtea de Conturi Europeană subliniază, însă, că subzistă următoarele provocări: nivelul scăzut al profitabilității și al posibilității de rezoluție a băncilor, existența unor niveluri ridicate de credite neperformante în anumite state membre și diversitatea legislațiilor naționale în materie de insolvență care se aplică băncilor; fragilizarea posibilă a sistemului financiar din cauza pierderilor aferente creditelor, în funcție de durata și de amploarea recesiunii cauzate de criza provocată de pandemia de COVID-19; în pofida unor eforturi importante de a standardiza supravegherea între statele membre, interesele divergente de la nivel național și de la nivelul UE tot nu sunt gestionate în mod eficient și arbitrajul de reglementare rămâne o problemă; instrumentele UE de detectare a riscurilor financiare sistemice se aplică deocamdată în principal sectorului bancar, în timp ce cadrul macroprudențial pentru sectorul asigurărilor, pentru cel al pensiilor și pentru intermediarii financiari nebancari este mai puțin dezvoltat și face în continuare obiectul dezbaterilor la nivelul UE.

De asemenea, Curtea de Conturi Europeană atrage atenția asupra a două condiții care trebuie să fie îndeplinite dacă UE dorește să își îndeplinească obiectivele ambițioase de protejare, supraveghere și consolidarea sectorului său financiar: UE trebuie să aloce resurse umane și bugetare suficiente, iar uniunea piețelor de capital și uniunea bancară (al treilea pilon al acesteia lipsește în continuare) trebuie să fie finalizate.

Înainte de criza din 2008, monitorizarea și controlul finanțelor publice erau insuficiente, rezervele bugetare erau scăzute în anumite state membre, iar politicile economice nu erau bine coordonate la nivelul UE. Există unele analogii cu situația din 2020, având în vedere riscul actual ca disparitățile economice dintre statele membre să se adâncească, precum și riscul unei deteriorări importante a deficitelor bugetare și a datoriei publice, antrenată de criza provocată de pandemie, dat fiind că aceasta exercită o presiune considerabilă asupra cheltuielilor și a veniturilor publice. Curtea consideră că existența unui nivel ridicat al datoriei într-un stat membru înainte de pandemie accentuează vulnerabilitatea acestuia și are o influență importantă asupra capacității sale de a implementa politici, de a ajuta întreprinderile sau de a acorda un sprijin social general.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.