Curtea de Conturi Europeană solicită ca peisajul financiar complex al UE să fie simplificat

Curtea de Conturi Europeană solicită ca peisajul financiar complex al UE să fie simplificat

Numărul 9, 8-14 mar. 2023  »  Lumea în care trăim

Abordarea fragmentată care a caracterizat crearea peisajului financiar al UE, de-a lungul deceniilor, a avut drept rezultat o construcție eterogenă care este mult prea complexă și pentru care răspunderea publică de gestiune nu este asigurată pe deplin, se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene (ECA), citat de Agerpres. Potrivit ECA, în centrul acestei construcții se află bugetul UE, dar ea include un număr din ce în ce mai mare de instrumente extrabugetare și instrumente hibride. Numărul acestor instrumente nou create s-a multiplicat în ultimii 15 ani și auditorii recomandă să se depună eforturi suplimentare pentru consolidarea lor.

"Actualul peisaj financiar al UE a fost descris de Parlamentul European ca fiind o galaxie de fonduri și instrumente care gravitează în jurul bugetului UE. Deși este adevărat că au existat motive pentru crearea lor, credem că, pentru a îmbunătăți eficiența și transparența, este necesară o mai mare simplificare și trebuie să se asigure mai bine răspunderea de gestiune", a declarat Francois-Roger Cazala, membrul Curții de Conturi Europene care a coordonat acest audit.

Auditorii au evaluat de ce a crescut numărul de instrumente diversificate care nu sunt pe deplin integrate în bugetul UE. S-a constatat că, în majoritatea cazurilor, circumstanțele juridice, politice sau economice de la momentul creării fiecărui instrument justificau menținerea acestuia în afara bugetului UE. De exemplu, instrumentele bazate pe contractarea și acordarea de împrumuturi pentru a furniza asistență financiară au trebuit să fie dezvoltate în afara bugetului UE deoarece în cadrul acestuia nu pot fi contractate împrumuturi. Aceste instrumente au fost create în principal pentru a se răspunde cât mai rapid posibil la crize (de exemplu, necesitatea imediată de a furniza finanțare Greciei și de a răspunde la criza datoriilor suverane în 2010).

Deși exista o justificare pentru crearea lor, numeroase instrumente nu dispuneau de evaluări prealabile adecvate: forma aleasă (inclusiv natura lor extrabugetară) nu era susținută în majoritatea cazurilor de evaluări ale impactului sau de evaluări prealabile similare. Potrivit auditorilor, din această cauză nu se poate demonstra nici faptul că crearea unui instrument extrabugetar era mai adecvată decât utilizarea bugetului UE și nici că instrumentul propus era cel mai eficient.

Alte elemente ale instrumentelor variază considerabil, ceea ce sporește nivelul de complexitate: mecanismele de guvernanță, de exemplu, diferă foarte mult între instrumente similare de contractare și acordare de împrumuturi, chiar și atunci când nu existau motive care să justifice aceste diferențe. În plus, sursele de finanțare și modurile în care sunt susținute obligațiile potențiale de plată sunt diverse. Controlul public asigură faptul că instrumentele de finanțare sunt legitime și justificate și că se răspunde pentru ele, dar peisajul financiar al UE nu este pe deplin supus unui astfel de control.

Auditorii recomandă să fie publicat un set complet și consolidat de informații cu privire la toate instrumentele. Deși Raportul privind transparența bugetară al Comisiei Europene care a fost introdus recent este considerat un pas înainte, acesta nu acoperă toate instrumentele. Mai mult, există o lacună în auditul performanței instrumentelor care nu sunt acoperite de drepturile de audit ale Curții, iar supravegherea din partea Parlamentului European nu este nici ea completă. Apare, astfel, o lacună, dat fiind faptul că natura sau gradul de control public - și, prin urmare, de răspundere de gestiune - pot varia în funcție de tipul de instrument de finanțare utilizat.

Auditorii observă că mecanismele de flexibilitate aferente bugetului UE s-au multiplicat în cadrul financiar 2021-2027, lucru care ar trebui să permită bugetului UE să facă mai bine față nevoilor speciale și imprevizibile și să reducă necesitatea de a se crea instrumente speciale. S-au făcut, de asemenea, progrese în ceea ce privește consolidarea mai multor instrumente în bugetul UE. Totuși, răspunsul la criza generată de pandemia de COVID-19 a condus la crearea a două noi instrumente (SURE și NextGenerationEU) și potențialul de simplificare nu a fost încă valorificat pe deplin, în special în cazul acelor instrumente prin care se acordă asistență financiară pentru statele membre sau pentru unele țări terțe. Auditorii recomandă Comisiei Europene să propună integrarea Fondului de modernizare în bugetul UE și integrarea și consolidarea instrumentelor de asistență financiară existente.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.