Curtea Europeană de Conturi: Valoarea adăugată a Mecanismului de redresare şi rezilienţă depinde de eficacitatea alocării fondurilor

Curtea Europeană de Conturi: Valoarea adăugată a Mecanismului de redresare și reziliență depinde de eficacitatea alocării fondurilor

Telex » Știri 10 septembrie 2020  

Mecanismul de redresare şi rezilienţă va ajuta statele membre UE să absoarbă şocul economic creat de criza provocată de pandemia de Covid-19, însă valoarea sa adăugată depinde de eficacitatea alocării fondurilor pentru obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene, susţine Curtea Europeană de Conturi (ECA), într-un comunicat citat de Agerpres. Astfel, într-un nou aviz, Curtea de Conturi Europeană subliniază importanţa planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă pentru asigurarea faptului că sprijinul financiar din partea UE este direcţionat către îndeplinirea obiectivelor comune generale ale UE în materie de coeziune, sustenabilitate şi digitalizare şi că acesta este bine coordonat cu alte forme de sprijin naţional şi din partea UE.

În luna mai 2020, Comisia Europeană a propus instrumentul Next Generation EU ca parte a unui pachet de mare amploare menit să reducă impactul socio-economic al pandemiei. În cadrul acestui instrument, Mecanismul de redresare şi rezilienţă va avea cel mai important rol, cu un buget de peste 600 de miliarde de euro, care urmează să fie distribuit sub formă de granturi şi de împrumuturi. Mecanismul este conceput să ofere sprijin financiar la scară largă pentru investiţiile şi reformele publice în domeniul coeziunii, al sustenabilităţii şi al digitalizării. Statele membre beneficiare au obligaţia de a elabora planuri de redresare şi rezilienţă care să fie conforme cu recomandările relevante specifice fiecărei ţări adoptate de Comisie în cadrul semestrului european, se arată în comunicat.

„Mecanismul de redresare şi rezilienţă este esenţial în mobilizarea rapidă a fondurilor necesare pentru stimularea redresării şi pentru creşterea rezilienţei economiilor noastre naţionale. Statele membre vor trebui să îşi aducă aportul, prin stabilirea agendelor naţionale în materie de tranziţie verde şi digitală, de investiţii şi de reforme”, a declarat Ivana Maletic, membra Curţii responsabilă de acest aviz. Ea a adăugat că este o ocazie de a demonstra că UE asigură o utilizare optimă a banilor. „În acest sens, trebuie să veghem cu foarte mare atenţie ca banii să fie într-adevăr alocaţi pentru acele măsuri care contribuie la atingerea obiectivelor ambiţioase ale UE. Ne vom asigura astfel de faptul că potenţialul Mecanismului de redresare şi rezilienţă este valorificat la maximum”, a mai spus aceasta.

Potrivit sursei citate, logica de cheltuieli a mecanismului sprijină programe ample de reformă şi de investiţii pe baza unor obiective de etapă pentru măsurarea progreselor şi, spre deosebire de fondurile structurale ale UE, nu se bazează pe rambursarea costurilor suportate în cadrul unor programe sau proiecte specifice.

Curtea de Conturi Europeană precizează că legătura dintre mecanism şi obiectivele UE, cum ar fi convergenţa socio-economică, Pactul verde şi transformarea digitală, ar putea fi întărită, de exemplu prin indicatori comuni obligatorii, care ar asigura o relaţie directă între obiectivele de etapă şi ţintele stabilite în planurile de redresare şi rezilienţă individuale, pe de o parte, şi obiectivele conexe, pe de altă parte.

Curtea remarcă, însă, că elaborarea în acelaşi timp a planurilor de redresare şi rezilienţă, a programelor operaţionale şi a programelor naţionale de reformă s-ar putea dovedi dificilă pentru statele membre şi recomandă proceduri simplificate. Totodată, pentru a se evita suprapunerea cu alte surse de finanţare puse la dispoziţie de UE, Curtea subliniază necesitatea unor orientări corespunzătoare şi a unei coordonări adecvate.

„Curtea consideră că este dificil să se evalueze cât de adecvate sunt sumele propuse pentru combaterea consecinţelor unei crize care nu s-a terminat încă. Chiar dacă Mecanismul de redresare şi rezilienţă a fost introdus ca răspuns la consecinţele pe termen mediu şi lung ale crizei provocate de pandemia de Covid-19, alocarea propusă a contribuţiilor financiare către statele membre se bazează în mare măsură pe situaţia care exista înainte de această criză. Drept urmare, dintre cele zece state membre care beneficiază de cea mai mare alocare de sprijin financiar sub formă de granturi în cadrul Mecanismului, se preconizează că patru vor suferi în 2020 o scădere mai puţin considerabilă a PIB-ului decât media de aproximativ 7% calculată pentru ansamblul UE. În plus, sistemul de alocare reflectă doar parţial obiectivul Mecanismului de redresare şi rezilienţă de a promova coeziunea economică, socială şi teritorială a Uniunii prin îmbunătăţirea rezilienţei şi prin sprijinirea redresării”, se spune în documentul citat.

De fapt, peste două treimi dintre granturile mecanismului sunt alocate celor 14 state membre al căror PIB pe cap de locuitor în 2019 a fost de cel puţin 90% din media UE şi doar un sfert dintre granturi este alocat celor 8 state membre al căror PIB pe cap de locuitor s-a situat în 2019 sub 75% din media UE.

În plus, Curtea subliniază că statele membre şi Comisia trebuie să instituie măsuri puternice şi eficace împotriva fraudei şi a neregulilor, pentru a asigura faptul că sprijinul UE este utilizat în scopul prevăzut. Au fost observate şi unele deficienţe la nivelul procedurilor de monitorizare şi de raportare preconizate. În ceea ce priveşte dispoziţiile în materie de guvernanţă şi de audit aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, Curtea consideră că rolul Parlamentului European în procesul bugetar ar trebui să fie definit în mod explicit, la fel ca drepturile de audit ale Curţii, pentru a se asigura faptul că Mecanismul este supus aceloraşi principii de transparenţă şi de asigurare a răspunderii de gestiune ca şi bugetul general al UE.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.