De sus, de la Davos, spre Dâmbovița, în jos

De sus, de la Davos, spre Dâmbovița, în jos

Numărul 3, 28 ian. - 3 feb. 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Cu siguranță, cititorii noștri n-au nevoie de niciun argument pentru a manifesta un interes deosebit față de recent încheiatul Forum Economic Mondial de la Davos, mica localitate elvețiană devenită celebră pentru calitatea de gazdă a unui eveniment anual de anvergură planetară. Ecourile sunt ample și puternice, inclusiv la noi, aici, pe malurile Dâmboviței.

Nimic mai firesc. Când se întâlnesc aproape 3.000 de personalități, între care 400 de lideri politici și ai unor organizații internaționale, de la președintele SUA până la șeful FMI, de la cancelarul Germaniei până la președintele Băncii Centrale Europene, precum și peste 1.550 de CEO ai celor mai de seamă multinaționale, este de la sine înțeles că la mijloc se află o miză importantă, vitală, la scară globală, cu implicații care ajung obiectiv și în România, dată fiind deschiderea țării noastre spre lume.

Nu este un secret pentru nimeni că funcționează neîntrerupt canalele de comunicare între șefi de state și de guverne, între conducătorii trusturilor gigant, între alți „actori” de prim rang ai vieții economice mondiale. În aceste condiții, de ce mai este nevoie de o reuniune atât de reprezentativă, precum cea de la Davos, care, nu în ultimul rând, a determinat mari cheltuieli de participare, de ordinul zecilor și chiar sutelor de mii de dolari pe persoană fizică? Este limpede că un asemenea efort se motivează tocmai prin dorința de a transmite mesaje puternice, menite să influențeze decizii, unele fundamentale, dar și stările de spirit la nivelul miliardelor de locuitori ai globului.

În acest context, în care (repetăm) românii sunt implicați, nu se poate face abstracție de conjunctura în care s-a desfășurat Forumul Economic Mondial. Este vorba, în primul rând, despre încetinirea ritmului creșterii economice la nivel global, despre războiul comercial, despre diminuarea drastică a încrederii în șansele unei reale relansări sustenabile în urma agravării efectelor încălzirii globale și, nu în ultimul rând, despre destinul capitalismului, sistem economico-social confruntat, ca niciodată până acum, cu două uriașe provocări: adâncirea inegalităților în majoritatea statelor lumii și impactul noilor tehnologii asupra lumii businessului, tot la scară mondială.

O trecere în revistă a punctelor de vedere exprimate public (se impune a preciza că au avut loc și mii de întâlniri informale, unele chiar mai importante decât cele din programul oficial al Forumului) indică diferite grade de consens determinate de compromisurile la care decidenții sunt dispuși să recurgă pentru a găsi și aplica soluții dezirabile din foarte multe unghiuri de vedere – politic, economic, social, etic.

Un semnal deosebit de interesant a fost transmis în sensul că s-a ajuns la un asemenea stadiu de evoluție când nu mai este suficient să se obțină maximum de profit posibil în cazul acționarilor, adică al deținătorilor de capital, și că trebuie, în consecință, să se ia permanent în considerare interesele cetățenilor, atât la nivelul comunităților locale și naționale, cât și la cele continentale și planetare. Nu se au în vedere doar politicile publice îndreptate spre acest scop, ci și de strategiile firmelor până la IMM-uri. Aici se află, din nou, legătura dintre Davos și spațiul nostru de muncă și viață, carpato-dunăreano-pontic.

Nu este posibil ca în însemnările de față să menționăm luările de poziție ale celor considerați drept „lideri” ai Forumului și, din acest motiv, apare necesar să ne limităm la evaluările sintetice ale fondatorului Forumului Economic Mondial, Klaus Schwabe. Au trecut exact 50 de ani de la prima ediție, iar discursul fondatorului a fost considerat unanim de participanți drept o expresie a consensului realizat la ediția din acest an: „Afacerile trebuie să îmbrățișeze, acum, pe deplin, capitalismul părților implicate, care nu înseamnă numai maximizarea profiturilor, ci și folosirea capacităților și resurselor lor în cooperare cu guvernele și societatea civilă pentru a aborda problemele-cheie ale deceniului care urmează”.

Problemele-cheie vizează, în esență, opțiunea pentru o dezvoltare durabilă cu tot ceea ce presupune aceasta – de la componentele ecologice până la politicile de incluziune și, în esență, de justiție socială. La Davos nu s-au enunțat numai principii, idei generale, concepte, ci s-au propus numeroase soluții din zona tematică enunțată de fondatorul Forumului. Va fi, deci, necesar ca, în perioada următoare, să se „descifreze” mesajele de la Davos în strânsă interdependență dintre mondo-economie și macro-economiile naționale și nivelul micro, acolo unde capitalul și munca se unesc asemenea fețelor unei singure monede, acolo în zona consensuală identificată la Forum, unde afacerile se concretizează ca dovadă a unei înțelegeri tot mai profunde a noilor realități pe care, cum s-a văzut, mai marii lumii nu le ignoră, ci le consideră drept premisă obligatorie a unor decizii capitale, la toate nivelurile evocate.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.