Dimensiunea informativă a contabilității în procesul de asistare a deciziei economice prin utilizarea tehnologiei informaționale
Numărul 8, 17-23 mai 2016 » În pregătirea celui de-al XXI-lea Congres al profesiei contabile
Un alt material apărut în revista Corpului, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, care subliniază că, în prezent, informația a devenit o parte importantă a vieții noastre este cel pe care îl prezentăm în numărul de față. Informațiile contabile și sistemele informaționale contabile reprezintă aspecte tot mai importante în luarea deciziilor economice și în asigurarea transparenței decizionale. Aflată în centrul sistemului de informare economică, informația contabilă obținută prin utilizarea tehnologiilor informaționale rămâne singura sursă de comunicare și de cunoaștere a vieții economice.
ABSTRACT
The Informational Dimension of Accounting in Assisting Economic Decision-Making Due to Information Technology
Nowadays, information has become an important part of our life. Accounting information and accounting information systems represent an increasingly important aspect in economic decision-making and in ensuring decision-making transparency. At the core of economic information system, accounting information resulting from employing information technologies remains the sole source of communication and of understanding the economic life. Perhaps, this was also the view of Leonardo da Vinci when he uttered “Numbers dominate our future!”.
Key terms: accounting information, information system, accounting information system, information technology, economic decision-making
În societatea actuală, întreprinderea modernă și sistemul informațional contabil constituie subiecte dezbătute de specialiști pe de o parte ca urmare a dorinței întreprinderilor de a se ralia la curentul globalizării informaționale, iar pe de altă parte ca o consecință a cerințelor restrictive impuse de știința și practica contabile în domeniu. În aparență multe dintre sarcinile și funcțiile contabilității au fost transferate sistemului informatic, realizându-se în final un așa-numit sistem informațional contabil modern.
În acest context se poate face o deosebire clară între partea tehnică și cea de știință a contabilității, ca urmare a interpunerii sistemului informatic între acestea, prin dezvoltarea unor programe informatice care să cuprindă toate regulile, procedurile, metodologiile și tehnicile necesare obținerii conturilor anuale și informațiilor economico-financiare despre o entitate economică, pentru ca profesioniștii contabili să analizeze latura științifică a acesteia.
B.H. Boar [1] consideră că tehnologiile informaționale permit pregătirea, colectarea, transportul, regăsirea, memorarea, accesarea, prezentarea și transformarea informației în orice format (voce, grafică, text, video și imagine). Aceste mișcări pot avea loc prin diferite fluxuri de informații, respectiv: între oameni, între oameni și echipamente și/sau între echipamente.
Tehnologiile informaționale au avut un impact major asupra întreprinderilor, datorită mutațiilor intervenite prin noile forme de lucru, precum și prin noile activități pe care le generează. Noile forme de lucru apărute în urma acestui impact includ telenaveta, biroul virtual și telelucrul.
☑ Telenaveta se definește ca fiind utilizarea tehnologiei informaționale pentru diminuarea sau eliminarea deplasării de la domiciliu către locul de muncă și invers.
☑ Biroul virtual reprezintă consecința directă a virtualității induse în digitizare prin extinderea utilizării tehnologiei informaționale.
☑ Telelucrul este o formă de muncă specifică noii societăți informaționale, în care întreprinderea virtuală elimină barierele impuse de timp și spațiu. În contextul evoluției tehnologiilor informaționale, întreprinderea, veriga de bază în lanțul valoric, trebuie să își desfășoare activitatea astfel încât să obțină profit sub diferite forme.
Trecerea de la era industrială la era informației s-a realizat prin economia cunoașterii, caracterizată printr-un ritm rapid de inovare, globalizare și de apariție a noi tehnologii informaționale. Actualmente, această economie a cunoașterii se bazează pe o concepție modernă – inteligența economică.
La nivel microeconomic, inteligența economică este centrată pe relația informație contabilă – decizie economică, în cadrul căreia această categorie de informație este considerată o resursă strategică. Specialistul american M. Harper afirmă, pe bună dreptate, că a conduce bine o firmă înseamnă a-i asigura viitorul, iar a asigura viitorul înseamnă a gestiona informația.
Pe parcursul dezvoltării societății omenești, contabilitatea a evoluat continuu, utilitatea și perenitatea ei impunând-o ca principal model de descriere și modelare a unei entități și, în același timp, ca cel mai important sistem de informare și asistare a deciziilor acesteia.
Ilustrul profesor B. Colasse afirma: „Contabilitatea în partidă dublă nu este o tehnică imuabilă, ci un sistem de informare care a fost adaptat în mod constant nevoilor informaționale ale întreprinderilor și ale mediului acestora” [2]. Astfel, „sistemul informațional contabil este o componentă a sistemului global al întreprinderii, specializat în reprezentarea și măsurarea economică. El propune o modelare globală a întreprinderii, și nu numai o listă de indicatori disparați. El se bazează pe reguli care asigură obținerea unor informații contabile de calitate” [3].
În anul 1970, Institutul American al Contabililor Publici Autorizați (AICPA) a definit rolul contabilității ca fiind acela de a furniza informații cantitative, preponderent de natură financiară, referitoare la entitățile economice și care urmează a fi utilizate în luarea deciziilor economice.
Contabilitatea nu este un scop în sine; ea reprezintă un sistem informațional ce are ca obiective cuantificarea, prelucrarea și comunicarea (transmiterea) informațiilor contabile despre o entitate economică identificabilă.
În acest context, considerăm contabilitatea ca fiind o activitate de prestări de servicii prin intermediul căreia se realizează comunicarea între activitățile economice și factorii decizionali.
În prima etapă, contabilitatea cuantifică (măsoară) activitățile economice, înregistrând informațiile pe care le generează în scopul unei utilizări viitoare. Apoi informațiile sunt stocate pentru a fi prelucrate în vederea satisfacerii unor nevoi, după care le sunt comunicate factorilor de decizie prin intermediul documentelor contabile de sinteză (situațiile financiare).
Astfel, putem aprecia că „datele brute ce privesc activitățile economice reprezintă un input în sistemul contabil, iar informația prelucrată, utilă pentru factorii de decizie, reprezintă outputul” [4].
Schematic, aceste legături realizate prin intermediul sistemului informațional contabil între activitățile economice și factorii de decizie se pot prezenta după cum urmează:
În contextul celor prezentate anterior, considerăm că expresia sistem de informare contabil sau sistem informațional contabil utilizată în literatura de specialitate indică faptul că contabilitatea poate fi abordată ca un sistem, iar informațiile furnizate de acest sistem sunt specifice contabilității, construindu-se astfel un mijloc real de comunicare cu mediul extern, dar și în cadrul întreprinderii, între compartimente sau sectoare de activitate.
Schema acestui proces de comunicare contabilă poate fi redată astfel:
Relația dintre terți, manageri și contabilitatea ca sistem de informare este complexă și multidimensională. Pe baza datelor furnizate de informația contabilă se construiesc indicatori efectivi, se elaborează previziuni și se fundamentează decizii valabile atât pentru manageri, cât și pentru publicul interesat din mediul extern întreprinderii.
Analizată într-o asemenea ipostază, în opinia noastră, contabilitatea devine un instrument prin intermediul căruia se gestionează și se valorifică informația produsă de preparatorii de conturi în scopul emiterii unei judecăți raționale, concretizată în actul de decizie economică.
„Printr-un sistem de notații specifice, contabilitatea observă, consemnează și cuantifică, devenind astfel un reușit mijloc de conducere și orientare a întregii activități economice.” [5]
„Mai toate deciziile economice – subliniază Oscar Morgenstern – au la bază informația contabilă sau derivate ale acesteia.” [6]
Dacă în decursul timpului managerii au acordat cea mai mare atenție gestionării resurselor materiale, financiare și umane, în prezent aceștia recunosc în unanimitate importanța covârșitoare a altei resurse, și anume informația produsă de activitatea contabilă a unei întreprinderi, obținută prin utilizarea tehnologiilor informaționale moderne. Având în vedere rolul pe care îl are informația în societate, putem aprecia că în perioada contemporană economia a devenit una a informației, în care decizia economică este dependentă de segmentul informațional.
Din punctul de vedere al managementului, „informația contabilă, prin utilizarea tehnologiilor informaționale, constituie materia primă de bază în elaborarea și fundamentarea deciziilor economice” [7]. Altfel spus, informația contabilă reprezintă fundamentul pe care se construiește decizia economică.
De aceea, apreciem că în viitor contabilitatea va avea un rol hotărâtor în acțiunea de previziune economică, deoarece informațiile furnizate de preparatorii de conturi vor permite orientarea managerilor și a terților în deciziile lor economice. În acest context apare gestiunea previzională, ca bază a estimărilor economice pentru managementul modern, estimări asociate într-o optică prospectivă.
Ca urmare, acceptarea paradigmei gestionarului în contabilitate poate genera un sistem de informare util pentru conducerea întreprinderii și pentru terți, respectiv „un model contabil orientat spre satisfacerea ansamblului de utilizatori de informație contabilă” [8].
Este de dorit ca profesioniștii contabili să fie interesați și să participe activ la procesele de informatizare și de introducere a tehnologiilor informaționale avansate în întreprinderile cliente, utilizarea corectă a manualului de proceduri informatice de către personalul clientului, asigurarea existenței unui manual de proceduri informatice suficient și a unei asistențe externe corespunzătoare.
În prezent, deși contabilitatea se comportă din ce în ce mai mult ca un sistem informațional eficient, informația pe care o pune la dispoziție nu acoperă întregul spațiu economic și le este oferită utilizatorilor cu o oarecare întârziere, ceea ce determină pierderea relevanței și a legăturii cu realitatea. Din aceste motive opinăm că se impune o reconsiderare a problemelor de bază ale contabilității, prin utilizarea unor teorii științifice moderne și a tehnologiilor informaționale de ultimă oră.
- întârzierea în obținerea informațiilor contabile;
- reticența preparatorilor de conturi în ceea ce privește aplicarea noilor tehnologii informatice;
- aspectul static pronunțat al raportărilor contabile;
- aplicarea principiului costului istoric în condițiile unui praxis economic în continuă schimbare;
- nivelul ridicat de intervenție a statului în aplicarea principiilor contabile;
- gradul redus de flexibilitate a contabilității în condițiile unei organizări economice tot mai flexibile și mai inteligente.
- să fie un sistem complex și dinamic care să cuprindă cât mai mult din realitatea economică a unei societăți și să înregistreze în permanență schimbările produse;
- să fie un sistem deschis și interactiv care să înregistreze fenomenele și procesele din realitatea zilnică a întreprinderii, fiind receptiv la orice fapte care afectează această realitate; sistemul informațional contabil aflându-se la granița dintre interiorul și exteriorul întreprinderii, este justificat caracterul său interactiv;
- să fie un sistem în timp real care să asimileze în practică tehnologiile informaționale moderne, ce vor avea ca efect înlocuirea deciziilor construite în condiții parțial necunoscute cu decizii bazate pe informații reale.
Într-o economie modernă, sistemul informațional contabil reprezintă „un sistem logic și rațional de informare, supus unor convenții și norme definite social” [9], opinie însușită de tot mai mulți profesioniști în materie.
În lucrarea Contabilitatea în perspectivă, Michel Capron afirma: „Nu ne mai putem dispensa de contabilitate…, orice fenomen economic sau social este în ultimă instanță transformat în termeni monetari, fiind din acel moment un obiect real sau potențial al contabilității” [10].
În contextul celor amintite anterior, considerăm că denumirea de contabilitate omniprezentă constituie expresia care rezumă într-un mod agregat dimensiunea informativă a contabilității prin utilizarea tehnologiilor informaționale moderne.
Aflată în centrul sistemului de informare economică, informația contabilă obținută prin utilizarea tehnologiilor informaționale rămâne singura sursă prin care comunicăm și cunoaștem viața economică. Poate că acest aspect l-a avut în vedere Leonardo da Vinci atunci când a apreciat că „numărul stăpânește viitorul!”.
- Boar, B.H. (2001), The Art of Strategic Planning for Information Technology, ediția a II-a, John Wiley & Sons, New York.
- Capron, M. (1994), Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, București.
- Colasse, B. (1989), Qu’est-ce que la comptabilité?, în Encyclopédie de gestion, Editura Economica, Paris.
- Grenier, C. (2000), Systèmes d’information et comptabilité, în Encyclopédie de comptabilité, Editura Economica, Paris.
- Horomnea, E. (1986), Contabilitatea construcțiilor și transporturilor, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași.
- Horomnea, E. (2000), Contabilitatea, premisă și consecință a dezvoltării economico-sociale, Revista Finanțe, credit, contabilitate, nr. 2, București.
- Ionașcu, I. (1997), Epistemologia contabilității, Editura Economică, București.
- Ionescu, I., Pîrvu, C. (2002), Sistemul informațional al costurilor și managementul întreprinderii, Revista Finanțe publice și contabilitate, nr. 11-12, București.
- Morgenstern, O. (1956), Experiment und Berechnung grossen Umfangs in der Wirtschaftswissenschaft, Hoffmann & Campe, Hamburg.
- Needles Jr., B., Anderson, H., Caldwell, J. (2001), Principiile de bază ale contabilității, ediția a V-a, traducere, Editura Arc, Chișinău.
Note de subsol
Articol apărut în nr. 02/2015 al revistei Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor.
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice