Dimensiunile necunoscutului și nevoia de certitudini

Dimensiunile necunoscutului și nevoia de certitudini

Numărul 17-18, 5-18 mai 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Nu este nimic neobișnuit în faptul că actuala pandemie a determinat o creștere exponențială a scenariilor care privesc evoluțiile și involuțiile în materie de sănătate publică și în sfera vieții economice a țării. Avem în vedere doar (subliniem: doar) scenariile care au un fundament științific, adică respectă cerințele anticipărilor, ale prognozelor, bazate pe tendințele afirmate suficient de semnificativ ca durată și intensitate, mai ales în condițiile din prezent, când numărul și dimensiunile noutăților, ale ineditului, nu pot fi apreciate în toată amploarea lor, în prezent, din motive strict obiective.

La prima vedere, toate acestea par enunțuri pur teoretice. În fapt, însă, avem de-a face cu elemente palpabile care se cer luate în considerare în fiecare afacere, în fiecare decizie personală și familială, referitoare la aspecte concrete ale existenței cotidiene.

Se ne referim, bunăoară, la cererea și oferta de informații. Fiecare zi este marcată de noi și noi recorduri pe piața IT&C, translarea centrului de greutate la munca la domiciliu, la cumpărăturile online, la comunicarea cu mijloace electronice și altele de același tip reprezintă elemente ale unei realități a căror ignorare ar echivala cu o „rețetă” sigură a eșecului la nivel individual, de firmă, la scara unor întregi ramuri, la dimensiuni naționale, europene și mondiale. Majoritatea predicțiilor, pe termen scurt, mediu și lung se centrează pe rolul decisiv al noilor tehnologii atât în privința modalităților de relansare, cât și din perspectiva mai largă a destinelor procesului de globalizare. De asemenea, se includ în zona certitudinilor evoluțiile în creștere ale industriilor farma, ale curieratelor, ale agrobusiness-ului. Firește, nu am epuizat șirul exemplelor în materie de oportunități apărute și consolidate în condițiile pandemiei COVID-19.

În contextul evocat, numeroase componente ale unei analize serioase și al unei sinteze relevante, ca temelie a unor decizii, își modifică substanțial conținutul și ponderile în ansamblul preocupărilor de natură economică și socială. Tot cu titlu de exemplu pot fi date costurile – de producție, tranzacții, cercetare, oportunitate, informații. Cele menționate la urmă arată cât de importante devin operațiunile menite să realoce resursele, să indice noi urgențe și priorități, iar în acest proces de reevaluare, incontestabil, trebuie să se majoreze costurile destinate obținerii de informații cât mai consistente, mai concludente.

De asemenea, în același domeniu al evidențelor, pot fi amintite tendințele de pe partea de cerere, specifice populației, respectiv creșterea cheltuielilor focalizate pe bunurile de strictă necesitate, simultan cu accentuarea procesului de economisire, de restrângere – din cauze obiective și subiective – a cumpărăturilor clasice în favoarea celor efectuate cu mijloace electronice, precum și schimbările care au intervenit în procesele de creditare, pentru consum și imobiliare. Practic, nu există piață, de la cea a bunurilor și serviciilor până la cea a muncii, de la cea de capital până la cea financiară, de la cea monetară până la cea virtuală, care să nu cunoască, în prezent, și se poate anticipa, fără teama de a greși, și pe termen mediu și lung, schimbări de esență.

În această ordine de idei, nu poate fi eludată nici tema raportului dintre stat și piață, cu elementul component, de neevitat, respectiv procesele de reglementare și de dereglementare. Când în țara cu economia de piață cea mai puternică, am numit aici Statele Unite ale Americii, „pachetul de salvare a economiei” a ajuns să depășească 10% din Produsul Intern Brut, relațiile dintre stat și economie se pun în cu totul alți termeni decât cei utilizați până acum. Cu atât mai mult în state aflate în stadiul de dezvoltare emergentă, precum România, devine deosebit de presantă nevoia de ajutor din partea statului. Or, nicio autoritate publică nu-și poate permite, în aceste condiții, să nu impună reglementări suplimentare, inclusiv ca minime garanții, astfel încât fondurile alocate să fie folosite exclusiv pentru scopuri dezirabile, nu în ultimul rând pentru multiplicarea și consolidarea așa-numitelor plase de siguranță socială. Sigur, piața a fost, este și va rămân un produs al ordinii naturale, dar, totodată, s-a construit și se construiește (dacă ne putem exprima astfel), prin instrumente politice și sociale, la rândul lor, dezirabile, nu abuzive și nici voluntariste. Ceea ce se întâmplă în prezent în economiile „fanion” pe plan mondial confirmă realitățile evocate, întrucât ar fi imposibil să se desfășoare libera concurență, dacă nu ar fi, totuși, reglementată, așa cum relevam, în limite raționale. Dacă, în general, n-ar exista cadrul juridic menit tocmai să apere piața liberă, întreaga viață economico-socială ar fi aruncată în haos. Merită să reflectăm la toate acestea, care ne permit să ajungem la valoroase concluzii de ordin practic, care pot și trebuie să determine, în toate domeniile și la toate nivelurile, o relansare economică sănătoasă, adică una adaptată la o lume în continuă schimbare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.