România ar putea încasa aproximativ 3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aferente cererilor de plată 3 și 4, în condițiile în care o parte dintre jaloanele restante au fost îndeplinite, iar negocierile cu Comisia Europeană sunt în curs, a declarat, luni, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, prezent în Senat la dezbaterea moțiunii simple împotriva sa, informează Agerpres. El a precizat că autoritățile încearcă recuperarea a peste jumătate din sumele suspendate în cadrul Cererii nr. 3.

„Astfel, proiecte majore, cum ar fi Autostrada Moldovei, A7, sau spitale, acum sunt finanțate în grant cea mai mare parte. Am reușit să salvăm proiecte strategice, care era evident că nu pot finalizate la timp, prin mutarea lor pe fondurile din politica de coeziune, sau pe SAFE, cum ar fi nouă spitale sau capetele de autostradă care asigură legătura cu Moldova și Ucraina. Dacă în octombrie 2025 doar 29% din sumele cheltuite proveneau din granturi, după renegocierea condusă de mine am crescut această pondere la 46,78% raportat din valoarea planului. În anul 2025, din totalul plăților pentru investiții, 71% din banii care au plecat spre beneficiari au fost din fonduri nerambursabile”, a menționat Pîslaru.

Potrivit acestuia, în prezent România are un PNRR în valoare de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde euro granturi. Până în prezent, țara a încasat 10,7 miliarde euro.

„Până în prezent, România a încasat 10,7 miliarde de euro. În momentul de față avem în discuție 4 cereri de plată: 3, 4, 5 și 6. Cererea de plată numărul 3 este cea care a generat cele mai mari emoții. Era deja depusă la momentul preluării mandatului meu, fiind vorba de 809 milioane de euro care au fost suspendați de către Comisia Europeană din cauza a patru jaloane neîndeplinite. Și cel mai greu jalon din Cererea 3, jalonul 215, cel privind reforma pensiilor speciale, a fost în sfârșit închis”, a subliniat Dragoș Pîslaru.

Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, chiar dacă termenul inițial a fost depășit, România a pregătit „o pledoarie legală excepțională”, iar cu această argumentație depusă la Bruxelles speră să recupereze peste jumătate din fondurile suspendate.

„Trăgând linie, obiectivul meu pe Cererea 3 este ca mai mult de jumătate din banii suspendați, adică peste 400 de milioane de euro, să fie recuperați. Răspunsul final de la Comisie va veni până la sfârșitul acestei luni. Mergând mai departe, Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, pe care am putut să o depunem imediat după revizuirea PNRR, pe 15 decembrie 2025, este cererea la care ne concentrăm astăzi cel mai mult. Și după adoptarea bugetului, închidem jalonul legat de bugetarea verde, iar plata este așteptată la finalul acestei luni, confirmarea plății de către Comisie. Estimarea realistă este că România, pentru cererile 3 și 4, va încasa 3 miliarde de euro, și dacă astea nu sunt rezultate, atunci nu știu exact ce putem să mai cerem de la MIPE și de la Guvernul actual”, a mai spus ministrul.

Cea mai mare parte din suma de 3 miliarde euro este pe componentă nerambursabilă, a menționat acesta.

„Pentru restul anului avem Cererea de plată 5, care va fi depusă pe 31 martie, 1,18 miliarde de euro, și Cererea 6, la sfârșit, 8,8 miliarde de euro. Pentru prima dată am publicat tabloul complet al tuturor proiectelor din PNRR. Vorbim de peste 21.000 de proiecte, la nivel național, pe care le puteți vizualiza online, la orice oră, pe site-ul ministerului. De la reforme structurale, la construcții de școli, autostrăzi, sisteme de apă, canal și așa mai departe. PNRR nu este ceva abstract. Este o sumă de investiții care să acopere toată țara și nu există unitate administrativ-teritorială care să nu aibă proiecte în derulare pe PNRR. Când am venit la minister, la jumătatea anului 2025, am constatat că în perioada 2021-2024, în patru ani de zile, România trăsese doar 4 miliarde de euro în economie. În doar 8 luni de mandat, am reușit să injectăm în economie încă 6 miliarde de euro, recuperând enorm din întârziere”, a menționat Dragoș Pîslaru.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)