Drumul spre performanță. Inovarea în IMM-uri: percepții, realități, perspective

Drumul spre performanță. Inovarea în IMM-uri: percepții, realități, perspective

Numărul 34-35, 5-18 sept. 2017  »  Întreprinderile mici și mijlocii, prezent și viitor

După cum se știe, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) publică, anual, rezultatele unei investigații de amploare bazate exclusiv pe metodologii științifice – Carta Albă a IMM-urilor din România. Ediția din acest an a studiului (despre a cărei lansare publicația noastră a relatat recent) acordă o importanță specială activității de inovare. Aparent, potențialul creativ al unei întreprinderi mici și mijlocii este modest în raport cu liderii de piață reprezentați de companiile multinaționale, însă sutele de mii de IMM-uri, dar mai ales capacitățile inovative ale antreprenoriatului atestă că avem de-a face cu o realitate care nu poate fi în niciun fel ignorată.

IMM-urile în „cursa competitivității”

Un element esențial vizează conștientizarea, într-o măsură mai mare sau mai mică, a faptului că menținerea pe piață a oricărei firme, indiferent de mărimea ei, este condiționată, uneori decisiv, de orientarea spre inovare. În acest sens, sunt concludente datele rezultate din răspunsurile la o întrebare-cheie adresată participanților la investigația sociologică, sintetizată de Carta Albă a IMM-urilor. Răspunsurile au vizat anul precedent, comparativ cu 2015.

Dacă în 2015 23,19% dintre respondenți precizau că IMM-urile pe care le conduc nu aveau preocupări de ordin inovator, în 2016 ponderea acestora a crescut la 24,58%. Una dintre explicațiile acestei modificări în sens negativ constă mai ales în dificultățile de ordin financiar cu care se confruntă.

Cu toate acestea, este de remarcat ponderea în creștere a preocupărilor pentru promovarea noilor produse performante din toate punctele de vedere. Astfel, în 2015 ponderea acestei preocupări în totalul activităților inovaționale a fost de 33,30%, pentru ca în 2016 să ajungă la 39,47%.

În cazul noilor abordări manageriale și de marketing, ponderea în totalul activităților creative a IMM-urilor intervievate a scăzut de la 24,73% în 2015, la 12,71% în 2016. Tendința este de natură să provoace unele îngrijorări, ceea ce impune o reevaluare a acestui tip de activitate, pornindu-se de la constatarea că încă nu s-a înțeles în suficientă măsură că este vorba despre o activitate de primă importanță în asigurarea performanțelor fiecărei întreprinderi mici și mijlocii.

În schimb, s-a înregistrat o creștere semnificativă în promovarea noilor tehnologii, în special a celor care definesc era digitală. Astfel, asemenea direcții de acțiune s-au consemnat în 2015 în 22,17% din totalul IMM-urilor și au ajuns la 24,58% în 2016. Este de remarcat că nu s-a atins nici în acest domeniu un nivel satisfăcător deoarece preocupările îndreptate spre modernizarea sistemului informatic au, încă, o pondere mică în activitățile inovaționale ale IMM-urilor. În 2015, au avut o pondere de 7,85%, iar în 2016 au ajuns la 10,41%.

Capacitatea de a rezista pe piața liberă

„Vârsta” IMM-urilor a contat și contează foarte mult în procesele de asimilare a noilor produse, a noilor tehnologii, în practicile manageriale și de marketing, în modernizarea sistemului informatic și în pregătirea resurselor umane. Este vorba despre acumularea unor experiențe inovative, despre creșterea potențialului IMM-urilor care au rezistat pe piață vreme mai îndelungată, întrucât atuurile lor principale au constat tocmai în performanțele tehnico-economice inovative. Investigația reflectată de Carta Albă a IMM-urilor din România – ediția 2017 aduce probe de necontestat în sensul importanței factorului timp în obținerea unor rezultate mai bune în bilanțul firmelor.

Entitățile care au o existență de sub cinci ani și-au concentrat atenția pe asimilarea de noi produse (39,66%), întrucât acestea au constituit și constituie cel mai important semnal al intrării pe piață, cu șanse de „supraviețuire“. Este de remarcat că o pondere mai mare în această sferă de preocupări o au firmele cu o existență de peste 15 ani (42,75% din totalul acestei categorii).

În ceea ce privește asimilarea noilor tehnologii, este de reținut că firmele „tinere” (sub cinci ani) sunt cel mai puțin interesate de acest aspect (20,11%), nivelul de preocupare crescând, la acest capitol, odată cu „vârsta” companiei: 23,50% din totalul firmelor cu o „vechime” între 5-10 ani, 26,04% din cele înființate de 10-15 ani și 27,45% din rândul firmelor cu vechime de peste 15 ani.

Este, de asemenea, de relevat că avem de-a face cu o tendință de descreștere, tot în funcție de vechimea firmelor, în privința ponderii noilor abordări manageriale și de marketing. IMM-urile constituite recent sunt preocupate, într-o foarte mare măsură, să adopte metode de conducere cât mai performante, în caz contrar riscând să dispară rapid de pe piață. Astfel, în cazul IMM-urilor cu „vârsta” sub cinci ani și al celor între cinci și zece ani, există o preocupare semnificativă (16,20% și, respectiv, 12,50%) pentru promovarea noilor abordări manageriale și de marketing. Ponderea respectivă este de doar 9,41% în cazul firmelor cu vârsta de peste 15 ani.

Dinamica este, în mare măsură, cu semn schimbat în cazul preocupărilor pentru modernizarea sistemului informatic. Resursele de care dispun firmele înființate de mai puțin timp nu permit acțiuni de amploare în acest domeniu, astfel încât ponderea, în rândul celor cu „vârste” sub cinci ani, ajunge la 9,50%. Interesant de remarcat este că proporția cea mai mare se consemnează în cazul firmelor cu „vârste” de peste 15 ani, adică 13,33%. În privința restului de firme, se înregistrează o relativă stabilitate. Astfel, firmele cu „vârsta” între 5 și 10 ani se preocupă de modernizarea sistemului informatic în proporție de 9%, iar cele care funcționează de 10-15 ani, de 8,85%.

Mai remarcăm că, în ceea ce privește preocuparea pentru pregătirea resurselor umane, se înregistrează procentaje mai ridicate în rândul IMM-urilor de 5-10 ani (11,50%) și mai reduse în cazul celor între 10-15 ani (7,29%).

Regiunile de dezvoltare, barometrul unor disparități ce se cer diminuate

Cum se știe, evoluția IMM-urilor este strâns legată și de fenomenele determinate de disparitățile teritoriale. Se știe că, între cele opt regiuni de dezvoltare, există mari decalaje la aproape toate capitolele activităților economico-sociale. Din acest motiv, locul și rolul IMM-urilor inovative în structura fiecărei regiuni de dezvoltare prezintă un interes deosebit.

Potrivit criteriilor economice de clasificare (produsul intern brut, productivitatea muncii, nivelul șomajului, puterea de cumpărare etc.), în frunte se situează Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov. Paradoxal, la numeroase capitole privind inovarea, această regiune de dezvoltare nu se află pe primul loc. Firmele care au menționat că se axează pe realizarea de produse noi se regăsesc mai frecvent printre entitățile din Regiunea de Dezvoltare Centru (46,94%) și mai rar printre cele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (25,49%). Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov înregistrează o cotă de 31,25%.

Entitățile economice care au indicat concentrarea eforturilor de inovare asupra asimilării și promovării de noi tehnologii dețin ponderi, de asemenea, mult diferențiate la scara regiunilor de dezvoltare. Un alt fapt paradoxal este acela că, în acest domeniu, se află în frunte Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest (42,35% din IMM-urile care funcționează aici). Regiunea de Dezvoltare Sud se află pe ultimul loc la acest capitol (16,33%). Aceste decalaje între asimilarea noilor produse și a noilor tehnologii sunt dificil de explicat, dar, din răspunsurile întreprinzătorilor, rezultă că un factor important îl constituie specificul de ramură al IMM-urilor din fiecare regiune.

O a treia zonă în care se identifică spiritul novator este – cum s-a mai subliniat – abordarea managerială și de marketing sub semnul noului, al metodelor cu adevărat performante de conducere a IMM-urilor. De data aceasta, primul loc, cu 18,37% din firmele care au sediul în această zonă, îl deține Regiunea de Dezvoltare Centru. Pe locul secund se află Regiunea de Dezvoltare Vest, cu 18,18%. Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov are o cotă de 14,38%. Pe ultimul loc se află Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, cu 5,05%. Și în acest caz, se constată că nu există o legătură directă între direcțiile de acțiune inovative, un cuvânt greu de spus în această privință avându-l tot structurile de ramură ale IMM-urilor.

În ceea ce privește modernizarea sistemului informatic, IMM-urile care evidențiază potențialul inovativ la acest capitol consemnează frecvențe superioare în cazul entităților din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (23,53%) și mult inferioare în ceea ce privește firmele din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest (6,47%). Din nou, o situație aparent de neînțeles se înregistrează în Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov, situată pe penultimul loc (6,88%). Și aceasta în condițiile în care cele mai multe firme din domeniul ITC se concentrează tocmai în această regiune.

Întreprinderile mici și mijlocii care au menționat ca priorități măsurile de pregătire a resurselor umane dețin cele mai înalte valori în Regiunea de Dezvoltare Vest (18,18%). Nivelul cel mai coborât se înregistrează în Regiunea de Dezvoltare Sud, respectiv 6,63%.

Viziune și abordări strategice

Ceea ce, în ultimă instanță, contează în privința performanțelor IMM-urilor ca efect al orientării activităților inovative este calea principală prin care se obțin. Investigația pe care o prezentăm stabilește performanțele firmelor în 2016 comparativ cu anul precedent, astfel încât precizează ponderile în funcție de performanțe „mult mai bune”, „mai bune”, „identice”, „mai slabe”, „mult mai slabe”.

Pe domenii ale inovării, IMM-urile cu performanțe „mult mai bune” au ponderea cea mai mare la capitolul noilor tehnologii (41,46%). Pe locul al doilea se află asimilarea noilor produse (36,59%). O pondere semnificativă o au și IMM-urile care promovează noile abordări manageriale și de marketing (26,83%) și modernizarea sistemului informatic (tot 26,83%). Entitățile care au înregistrat rezultate „mai slabe” se evidențiază prin frecvențe crescute în rândul întreprinderilor care vizează noile produse (43,80%). Companiile cu rezultate „mult mai slabe” comparativ cu anul precedent se evidențiază prin frecvențe crescute în rândul firmelor care nu desfășoară activități de inovare și mai scăzute printre cele care pun accentul pe noile produse (25,49%), noile tehnologii (9,80%), noile abordări manageriale și de marketing (3,92%) și modernizarea sistemului informatic (5,88%). Carta Albă relevă existența unei corelații negative între performanțele IMM-urilor și frecvența cu care acestea indică absența abordărilor inovatoare, înregistrându-se o frecvență de 9,76% în cazul întreprinderilor cu rezultate mult mai bune, cu 15,36 puncte procentuale mai puțin față de cele care au stagnat (25,12%) și cu 52,99 puncte procentuale față de firmele cu performanțe mult mai slabe (62,75%).

*

Tabloul general oferit de Carta Albă a IMM-urilor la capitolul dedicat inovării oferă numeroase teme de reflecție, ca punct de pornire în conceperea și aplicarea acțiunilor viitoare menite să determine creșterea continuă a ponderii entităților care aduc contribuții semnificative la înnoirea principalelor domenii de activitate în pas cu cerințele actuale și de perspectivă ale întregii noastre economii naționale.

(Copyright foto: alphaspirit / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.