Femeile de peste 65 de ani din UE au primit o pensie cu 30% mai mică, în medie, decât cea a bărbaților
Numărul 5, 11-17 feb. 2020 » Lumea în care trăim
Femeile din Uniunea Europeană cu vârsta de peste 65 de ani au primit în 2018 o pensie care, în medie, a fost cu 30% mai mică decât cea a bărbaților; acest decalaj este, însă, în scădere, fiind cu patru puncte procentuale mai redus decât în 2010, când s-a situat la 34%, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. În toate statele membre, pensia primită de femei este mai mică decât cea a bărbaților. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Luxemburg, unde, în 2018, femeile cu vârsta de peste 65 de ani au primit o pensie cu 43% în medie sub cea obținută de bărbați. Alte state unde decalajul dintre pensiile primite de femei și bărbați este unul semnificativ sunt: Malta (42%), Olanda (40%), Austria (39%), Cipru (38%) și Germania (37%).
În România, decalajul dintre pensiile primite de femei și bărbați era în 2018 de 27,3%, reducându-se practic la jumătate față de un decalaj de 55,1% înregistrat în anul 2015. La acest indicator, România devansează țări precum Spania, Italia, Franța sau Irlanda.
Cele mai mici diferențe dintre pensiile primite de femei și bărbați în 2018 se înregistrau în Estonia (1%), Danemarca (7%), Slovacia (8%), Cehia (13%) și Ungaria (16%).
Datele Eurostat mai arată că, în anul 2018, aproximativ 15% dintre pensionarii cu vârsta de peste 65 de ani din Uniunea Europeană erau expuși riscului de sărăcie, în creștere ușoară față de o proporție de 14% în 2017. În majoritatea statelor membre, proporția pensionarilor cu vârsta de peste 65 de ani expuși riscului de sărăcie este cuprinsă între 10 și 30%. În patru state membre, acest risc este mai mare de 30%: Estonia (54%), Letonia (50%), Lituania (41%) și Bulgaria (30%). În România, proporția pensionarilor cu vârsta de peste 65 de ani expuși riscului de sărăcie era de 21,3% în 2018, în creștere față de 18% în 2017 și 17,8% în 2016.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou