Finanțele publice și campania electorală

Finanțele publice și campania electorală

Numărul 27, 4-10 octombrie 2016  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Publicarea datelor referitoare la execuția bugetară în perioada ianuarie-august 2016 prezintă interes din foarte multe unghiuri de vedere. Dat fiind faptul că ne aflăm în plină campanie electorală (nedeclarată oficial, dar cât se poate de reală), aspectul pe care îl supun atenției cititorului vizează o temă de actualitate: în ce măsură, până în prezent, s-a rezistat la presiunile potențialilor alegători, dar și ale unor formațiuni politice la tot felul de revendicări de tip populist?

Datele la care mă refer indică, de exemplu, o creștere față de perioada corespunzătoare a anului trecut la cheltuielile cu personalul de 10,3 procente, iar a cheltuielilor cu asistența socială, de 7,8%. Sunt sporuri semnificative, iar amintitele revendicări ar dubla și chiar tripla ritmurile amintite. Evident, încasările nu vor putea susține astfel de sporuri, iar dacă s-ar ceda presiunilor, deficitul bugetar ar crește considerabil.

Deocamdată, lucrurile sunt ținute sub control: pe cele opt luni din acest an, deficitul bugetului general consolidat s-a situat la 0,4% din produsul intern brut. Deci până la un deficit de 2,85%, așa cum s-a stabilit prin lege, ar mai fi un drum lung.

Experiența arată – chiar dacă nu ar fi vorba despre un an electoral – că în ultima pătrime a anului cresc rapid cheltuielile bugetare, mai ales ca urmare a „obiceiului” diverselor structuri ale administrației publice de a le găsi următorul exercițiu bugetar cu fonduri nefolosite. În aceste circumstanțe, se cheltuiește în neștire, ca să folosesc un cuvânt mai blând. Acum, pentru că ne aflăm în faza pregătirii alegerilor parlamentare, tocmai posibilitatea legală de a se ajunge la un deficit de 2,85% stimulează cursa pentru cheltuieli masive, în așa fel încât să se împlinească măcar o parte a promisiunilor uitate vreme de un mandat. Se mizează foarte mult pe ceea ce se numește „ultima impresie”. În general, memoria individuală este scurtă, iar prezentul estompează, în bună măsură, trecutul mai mult sau mai puțin apropiat. Îndeosebi în materie de investiții menite să ridice gradul de civilizație al localităților se declanșează lucrări, în aceste zile, pentru a atrage atenția celor care se vor duce la vot că, iată, există o grijă reală față de cadrul lor de viață. Dacă la aceste practici adăugăm înmulțirea cererilor de mărire a salariilor, ne dăm seama câte pericole pândesc bugetul țării.

În acest context nu putem să nu ținem seama și de faptul că, în cele opt luni, volumul veniturilor bugetare a scăzut cu aproape 2 procente față de perioada similară din 2015. Este vorba despre încasări mai mici cu 2,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4 miliarde de lei.

Ca să zicem așa, această diminuare a veniturilor are o bază obiectivă, în special ca efect al reducerii TVA. Or, se spera că tocmai prin măsurile de reducere a taxei pe valoarea adăugată, atât pentru alimente (la mijlocul anului trecut), cât mai cu seamă prin diminuarea cotei standard, de la 24% la 20% (în acest an), va crește gradul de colectare. În această privință există diferențe între datele statistice, dar ceea ce este de reținut vizează nivelul general al veniturilor. Or, în asemenea circumstanțe devine mai problematică o mărire a cheltuielilor pe măsura revendicărilor evocate.

Pentru o evaluare a respectivelor pericole se impune a face trimitere la anticipările Comisiei Europene privind bugetul general consolidat al țării noastre pe acest an și pe anul viitor. Se apreciază că nu ne vom înscrie în deficitul stabilit și se va ajunge în 2016 la un deficit de 3,8 procente din PIB. Pentru 2017, prognoza este și mai îngrijorătoare: se consideră că deficitul structural va fi mai mare de 4%.

Toate aceste anticipări nu pot fi desconsiderate decât prin asumarea riscului de a ne face rău nouă înșine prin ignorarea unor cerințe economice nu numai elementare, ci și fundamentale: asigurarea veniturilor și cheltuielilor bugetare la un nivel sustenabil. Aici nu este vorba despre aprecierea tuturor revendicărilor drept nejustificate sau despre nesocotirea cerinței de a se elimina inechitățile, ci despre respectarea regulii moștenite din strămoși, aceea de a nu ne întinde mai mult decât ne ține plapuma. În ce măsură vom proceda cum ne spune înțelepciunea populară vom vedea chiar mai curând decât de imaginăm. Alegerile sunt programate pentru 11 decembrie 2016. Nu mai este mult până atunci.




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.