Florin Dragu (BNR): Indicatorii de sănătate financiară a sectorului bancar sunt la valori comparabile sau mai bune decât mediile europene

Florin Dragu (BNR): Indicatorii de sănătate financiară a sectorului bancar sunt la valori comparabile sau mai bune decât mediile europene

Telex » Știri 16 iunie 2021  

Indicatorii de sănătate financiară a sectorului bancar din România s-au menținut la valori adecvate după declanșarea pandemiei, acestea fiind comparabile sau ușor mai bune față de mediile europene, a declarat Florin Dragu, șef Serviciu la Direcția Stabilitate Financiară din Banca Națională a României, citat de Agerpres. „Și pentru noi, la Banca Națională a României, finanțarea companiilor nefinanciare reprezintă o preocupare importantă și consider că acest segment are posibilitatea de a genera valoare adăugată importantă, de a modifica structural economia României. Indicatorii de sănătate financiară a sectorului bancar din România s-au consolidat în ultimii ani, iar ulterior declanșării pandemiei de Covid-19 aceștia s-au menținut la valori adecvate, comparabile sau chiar ușor mai bune în raport cu mediile europene. Acest fapt conferă o capacitate sporită de absorbție a unor eventuale evoluții negative, dar și asigură o capacitate sectorului bancar de a realiza finanțarea sectorului real. Iar printre punctele forte ale sectorului bancar românesc care asigură aceste premise pentru creditarea companiilor nefinanciare pot fi menționate: indicatorii de lichiditate și de solvabilitate, care se mențin la niveluri adecvate, un grad ridicat de acoperire cu provizioane, rata creditelor neperformante, care s-a diminuat semnificativ în ultimii ani”, a explicat oficialul BNR.

PUBLICITATE
Potrivit datelor prezentate de acesta, rata fondurilor proprii totale se menține la un nivel adecvat, undeva la 23% la finalul anului trecut, comparativ cu 19,7% media Uniunii Europene.

Florin Dragu a subliniat că unul dintre sondajele derulate la nivelul direcției pe care o conduce a evidențiat că accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România reprezintă a doua cea mai puțin presantă dintre problemele cu care se confruntă acestea, ceea ce semnalează faptul că instituțiile de credit au menținut în această perioadă relativ constante standardele lor de creditare și au continuat să își îndeplinească rolul de furnizor de lichidități pentru economia reală, inclusiv cu sprijinul măsurilor implementate de BNR și de autorități prin programele de garantare.

„Și pentru perioada următoare, strategiile instituțiilor de credit arată o creștere a intermedierii financiare și băncile urmăresc cumva o accelerare a creditării în special pe sectorul companiilor nefinanciare. Cu toate acestea, nivelul intermedierii financiare în România se menține la cel mai redus nivel pe plan european. Practic ponderea creditului neguvernamental în PIB se situa la 26% în România, în timp ce în alte state din regiune, precum Ungaria, Polonia, Bulgaria sau Cehia valorile erau semnificativ mai mari. De exemplu, în cazul Cehiei, ponderea creditului neguvernamental în PIB este undeva la 54%. Și relativ la media europeană, valoarea din România este semnificativ mai redusă, media în UE fiind undeva la 92%”, a mai spus Florin Dragu.

El a menționat că unul dintre factorii care determină acest nivel redus al intermedierii financiare este reprezentat și de problemele de capitalizare care există în cazul companiilor nefinanciare. „La finalul anului 2019, numărul companiilor care aveau valori ale capitalurilor sub nivelul minim reglementat era de circa 244.000, acest număr reprezentând circa 35% din totalul companiilor din România. Iar dintre acestea, o majoritate covârșitoare aveau capitaluri proprii negative, cam 237.000 de companii. Un alt aspect ce reclamă implementarea de măsuri în această zonă a companiilor cu capitaluri sub limita reglementată este reprezentat și de gradul ridicat de persistență a firmelor în această categorie. La finele anului 2019, cam 30% dintre firmele care erau subcapitalizate se aflau în această situație de cel puțin 10 ani, iar aproximativ 14% au înregistrat capitaluri sub limita reglementată în fiecare an, începând cu anul 2008. Iar o durată medie în care firmele rămân subcapitalizate este de circa 7 ani”, a semnalat oficialul BNR.

Acesta a atras atenția că, dacă ne uităm la structura de finanțare a companiilor, vedem că ponderea creditelor de la bănci și IFN se menține modestă, această sursă reprezentând cam 8% din totalul pasivelor companiilor.

Un alt aspect prezentat este legat de faptul că majoritatea acestor împrumuturi sunt destinate finanțării operațiunilor curente, iar ponderea creditelor pentru investiții este ceva mai scăzută. „Un alt element pe care îl putem vedea uitându-ne la structura de finanțare a firmelor este proporția ridicată a datoriilor comerciale, ca sursă de finanțare în total pasive. Acestea reprezintă cam 17% din pasivul companiilor nefinanciare, iar acționari și entități afiliate, o altă sursă, reprezintă cam 12% din pasivul companiilor. Practic, aceasta este cam cu 50% mai ridicată decât reprezintă ponderea creditelor de la bănci și IFN în pasivele companiilor”, a mai spus Florin Dragu la conferința „Soluții pentru finanțarea companiilor”. În aceste condiții, a precizat el, consolidarea capitalizării firmelor din România trebuie să rămână o prioritate, având în vedere faptul că evoluțiile pozitive pe acest segment sunt esențiale din mai multe puncte de vedere, iar o primă perspectivă ar fi faptul că o poziție de capital mai bună întărește capacitatea firmelor de a face față unor condiții economice adverse.



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.