Fond și formă / CECCAR Business Magazine

La început a fost cuvântul...

Fond și formă

Numărul 34, 22-28 noiembrie 2016 » La început a fost cuvântul...

De câte ori nu ați auzit și/sau citit fraze de genul: „Analistul (sau orice altă persoană) a prognozat viitoarea evoluție a economiei”? În acest caz, pleonasmul este, poate, mai greu de depistat, dar, dacă ne gândim ce înseamnă o „prognoză”, ne dăm seama lesne că este vorba despre „viitor” (că doar nu „prognozăm”... trecutul!).

Uneori, din dorința firească de a recurge la cuvinte cât mai expresive, mai șocante, cădem, din nou, în capcana pleonasmelor. De pildă, prefixul „ultra” este preferat când vine vorba despre superlative. Dar a spune, bunăoară, „ultrararisim” (în economie se utilizează relativ des noțiunea de „raritate” în cazul unor resurse) este, de asemenea, o exprimare pleonastică: „rarisim” indică un superlativ, nu admite un „ultra”.

Întrucât ne aflăm în plină campanie electorală, s-au înmulțit, în emisiuni televizate și în presa tipărită, formulări de genul „alegerile electorale”, „alegătorii, prin votul lor, exprimă o opțiune în favoarea...”, „votarea este legiferată prin actele normative aferente”, „conjunctura actuală indică o situație menită să...”. Să luăm, pe rând, exemplele pentru a „descoperi” pleonasmele. Cuvântul „electoral” include organic „alegerile”; „alegerea” este sinonimă cu „opțiunea”; „a legifera” este totuna cu adoptarea unui „act normativ”; „conjunctura” nu reprezintă altceva decât o anumită „situație”.

Cum am remarcat, multe necazuri provoacă adverbul „mai”. Întâlnim deseori – atât în vorbirea curentă, cât și în scris – construcții de genul „mai inferior” (ca în cazurile „superior”, „optim”, „major”, „minor” etc.), ceea ce este foarte supărător întrucât cuvintele cu pricina nu suportă – nici ele – gradele de comparație. La fel, când utilizăm prefixele „supra”, „super”, „hiper”, „arhi” trebuie să fim atenți să nu le alăturăm altor superlative. În ceea ce-l privește pe „mai” îl întâlnim și în formule precum „nu mai este nimic de adăugat”, „nu a mai revenit”, „nu l-am mai reîntâlnit”. Evident, adverbul este în toate cele menționate nu numai de prisos, ci și generator de pleonasme. De pildă, cuvântul „adăugat” îl implică și pe „mai”.

Este bine să fii generos, dar nu este cazul cu pleonasmele. De altfel, chiar și acest cuvânt, „generos”, este des întâlnit în fraze precum următoarea: „Mărinimia lui se regăsește în actele generoase pe care le-a mai săvârșit în anii precedenți”. Și pentru că suntem economiști, trebuie să ținem seama și de postulatul „maximum de idei în minimum de cuvinte”. (T.B.)

Cuvinte-cheie: cuvânt, limba română, vocabular, pleonasm, erori de exprimare, prognoză, viitor, rarisim, alegeri electorale, legiferare, act normativ, conjunctură

« articolul anterior