iBanFirst: Economia României va crește cu 2,7%, susținută de investițiile publice și consumul privat
Numărul 12, 27 mar. - 2 apr. 2024 » Analize și sinteze
Economia României își va menține trendul de creștere în 2024, însă cu un ritm mai moderat, investițiile publice și consumul privat urmând să contribuie la o majorare a PIB-ului de aproximativ 2,7%, arată o analiză realizată de fintech-ul iBanFirst, citată de Agerpres. "Economia României va crește cu 2,7%, susținută de investițiile publice și consumul privat. Inflația va oscila în jurul valorii de 5%, iar cursul leu/euro se va menține relativ stabil", arată analiza.
Conform sursei citate, analiștii de la iBanFirst sunt îngrijorați, în special, de inflația accentuată în sectorul serviciilor, de potențialele efecte de răspândire asupra salariilor și de posibila relaxare fiscală înaintea alegerilor. Aceștia prognozează că inflația va fluctua în jurul valorii de 5% până la sfârșitul acestui an și va reveni la ținta de 4% a băncii centrale abia în 2026.
"Inflația ridicată limitează perspectivele de relaxare a politicii monetare. În cazul în care economia va arăta semne îngrijorătoare de slăbiciune, analiștii cred că banca centrală va prefera să ajusteze lichiditatea interbancară decât să scadă dobânda de referință. În prezent, lichiditatea interbancară se află aproape de un nivel record, ceea ce face posibilă o relaxare a politicii monetare cu puține efecte secundare negative asupra traiectoriei inflației", arată cercetarea.
Autorii analizei estimează că ciclul de relaxare monetară va începe mai târziu și va fi mai puțin agresiv decât se anticipa. Ei estimează o primă reducere în luna mai, cu o rată de 6% până la finalul acestui an, comparativ cu 7% în prezent. Totodată, economia României va înregistra o creștere moderată, sub potențial, o tendință observată și în restul Europei. iBanFirst estimează că PIB-ul României va crește cu 2,7% în 2024, depășind ușor ritmul de 2% din anul precedent. Creșterea economică va fi impulsionată în principal de investițiile publice și consumul privat, reprezentând o performanță notabilă în actualul context macroeconomic.
"Perspectivele noastre privind evoluția economiei românești sunt pozitive. Estimăm că PIB-ul va avea o creștere medie anuală de circa 4% în următorii 10 ani. Această rată de creștere este mai scăzută decât în trecut, deoarece reflectă o încetinire a creșterii la nivel global. Se preconizează că majoritatea economiilor vor opera sub potențialul lor în 2024 și în anii următori", a afirmat Alin Latu, Country Manager iBanFirst România. Potrivit sursei citate, partea pozitivă este că, în ultimul deceniu, țara noastră a înregistrat progrese semnificative, atât prin triplarea venitului mediu net, cât și prin creșterea ratei de fertilitate - de la 1,3 la 1,8 din anul 2000 până în prezent. Această ultimă tendință, care contrastează cu scăderile observate în majoritatea Europei, are potențialul de a stimula economia pe termen lung.
Principalul motiv de îngrijorare al analiștilor de la iBanFirst este deficitul bugetar ridicat. Cu un deficit de 5,6% din PIB, România se situează peste nivelurile înregistrate de țări cu economii similare, precum Cehia, care are un deficit bugetar de aproximativ 3% din PIB. Deși până în prezent investitorii străini nu au manifestat o preocupare față de această problemă, situația este considerată o potențială amenințare pentru stabilitatea economică pe termen lung, necesitând măsuri urgente de redresare din partea viitorului guvern.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național