În 2022, deficitul de cont curent a sporit cu peste 9 miliarde euro, iar datoria externă s-a majorat cu 6,136 miliarde euro
Numărul 6, 15-21 feb. 2023 » Breviar statistic
În perioada ianuarie - decembrie 2022, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 26,571 miliarde euro, comparativ cu 17,473 miliarde euro în 2021, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 9,187 miliarde euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 3,120 miliarde euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 3,852 miliarde euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 821 milioane euro.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 10,698 milioane euro (comparativ cu 8,021 miliarde euro în 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 7,924 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,774 miliarde euro.
Potrivit băncii centrale, în 2022, datoria externă totală a crescut cu 6,136 miliarde euro. În structură: ▪ datoria externă pe termen lung a însumat 97,685 miliarde euro la 31 decembrie 2022 (68,4% din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,1% față de 31 decembrie 2021; ▪ datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2022 nivelul de 45,036 miliarde euro (31,6% din totalul datoriei externe), în creștere cu 15,4% față de 31 decembrie 2021.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,8% în 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2022 a fost de 4,4 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2022 a fost de 82,7%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou